Linkuri accesibilitate

De ce și-a luat legislativul moldovean o săptămână pauză de la ședințele în plen...


.... într-un moment când autorităţile ar avea aparent foarte mult de lucru?

Noul parlament și-a luat o pauză de o săptămână în care nu ține ședințe plenare, la doar câteva săptămâni de funcționare în condițiile unei coaliții minoritare, fără o majoritate stabilă. Liliana Barbăroșie a întrebat mai mulți deputați care poate fi cauza amânării ședințelor plenare.

Înţelegând probabil neobişnuitul acestei pauze, luată într-un moment când autorităţile ar avea aparent foarte mult de lucru, reprezentanţii partidelor puterii au oferit tot felul de explicaţii pentru a convinge că nimic ieşit din comun nu s-a întâmplat. Vice-preşedinta parlamentului Liliana Palihovici a spus, bunăoară, că parlamentarii au nevoie de timp pentru a pregăti mai bine legile de pe agendă. Iar şeful ei de partid, Vlad Filat, a afirmat că mai mulţi deputaţi ar fi în deplasări de serviciu, și că în plus nici un proiect aflat în laboratorul legislativ nu necesită urgenţă:

„Eu am văzut toate aceste speculaţii. Motivul este mult mai simplu. Avem foarte mulţi colegi plecaţi în deplasare. Doi, agenda pe care o avem pregătită pentru dezbatere nu presupune urgenţă. Acest lucru ne permite să ne concentrăm şi să lucrăm mai bine în comisii,” spunea joi într-o emisiune televizată Vlad Filat.

Pe de altă parte, opoziţia parlamentară vorbeşte despre existenţa unor serioase probleme în raporturile între partidele puterii şi PCRM, aşa cum ne-a spus bunăoară deputatul liberal, Valeriu Munteanu:

„Coaliţia PCRM-PLDM-PD a intrat în blocaj pe mai multe subiecte pe care insistă PCRM-ul pentru a le aduce pe agenda parlamentului. În principal vorbesc aici despre legea privind neutralitatea permanentă”

De unde această concluzie?

„Acum o săptămână, PCRM a insistat în biroul permanent ca acest subiect să ajungă pe ordionea de zi, iar celelalte două component ale coaliţiei au driblat cumva această propunere. “

Valeriu Munteanu se referă la un proiect al PCRM privind consolidarea statutului de neutralitate. Documentul a fost printre primele înregistrate de comunişti în actuala legislatură, deşi e o idee mai veche a lor trecută până acum cu vederea de coaliţiile compuse din PLDM şi PD. Potrivit liberalilor, legea ar putea însemna renunţarea pe vecie la NATO, aşa că este greu de imaginat şi că PLDM-ul lui Vlad Filat ar accepta cu uşurinţă un astfel de document.

Solicitat de noi, comunistul Artur Reşetnicov, a negat totuşi existenţa unor neînţelegeri între grupul său de deputaţi şi celelalte două pe acest subiect:

„Nu avem polemici privitoare la proiecte. Liberalii nu cunosc situaţia. Proiectul despre neutralitate se află pe masa de discuţii. Urmează încă câteva comisii să prezinte avize şi va fi gata pentru dezbatere. Nu avem opoziţie din partea PD şi PLDM. Nici nu poate exista această opoziţie, pentru că e vorba despre o prevedere constituţională.”

Există şi un al doilea subiect pe care cele trei partide care au votat guvernul au deja poziţii divergente şi care ar putea constitui şi el un motiv din care lucrurile nu se mişcă cu viteza necesară într-o situaţie în care bugetul nu este încă adoptat, restanţele salariale cresc, la fel ca şi preţurile sau potenţialul de revoltă.

Acela ar fi legat de data alegerilor locale. Potrivit legii, primarii şi consiliile locale ar urma să fie alese în intervalul dintre 5 iunie şi 5 septembrie.

Reprezentanţii PLDM, inclusiv liderul acestui partid, au devenit brusc extrem de activi la televiziuni, pe site-uri de ştiri, peste tot, pentru a convinge că ar fi nevoie de amânarea scrutinului, pentru organizarea mai întâi a unei reforme teritorial-administrative.

Democraţii, care nu se grăbesc să răspundă propunerii, par totuşi să o dezaprobe.

Iată ce spunea, de pildă, la sfârşitul lunii ianuarie într-o emisiune, liderul democrat, Marian Lupu:

„ Nu, din două motive. Unu: ce înseamnă să lichidezi raioane? Să aruncăm mii de oameni în stradă. Nu se poate. Nu este profesionist. O reformă cere pregătire şi grijă pentru oameni. Doi: a lichida raioane înseamnă lichidarea spitalelor raionale. Noi şi aşa avem probleme din trecut cu închiderea şcolilor. Răul cel mare într-o aşa reformă ar fi că serviciile sociale vor fi îndepărtate de oameni.”

Exprimându-şi un punct de vedere personal, şi comunistul Artur Reşetnicov a criticat ideea amânării alegerilor locale, ca şi pe cea a reformei administrative:

„Noi nu avem încă o opinie oficială a partidului, pentru că nu putem să ne-o elaborăm în baza unor expuneri verbale. Dar opinia mea personală este că legea prevede termene clare şi aceste termene trebuie respectate cu stricteţe. Le place cuiva sau nu, legea este lege şi trebuie respectată. Privitor la reformă, cred că ea va fi în detrimentul cetăţenilor şi am mari rezerve că ar fi necesară.”

De ce ar insista liberal-democraţii pe nevoia acestei reforme, pe care de altfel mulţi experţi o găsesc necesară, este o întrebare la care socialiştii, bunăoară, au un răspuns absolut fără echivoc: ţinta ar fi amânarea localelor, care ar putea fi un dezastru în primul rând pentru PLDM.

Previous Next

XS
SM
MD
LG