Portalul Politicon.md publică un comentariu semnat de analistul politic Corneliu Ciurea. Acesta observă că într-un context în care capacitatea de luare a deciziilor politice a noului guvern este pusă la îndoială, donatorii externi doresc să pună la încercare disponibilitatea guvernului de rezolvare a problemei transnistrene. Autorul scrie că în lista de sarcini înaintate guvernului Gaburici este recunoașterea publică a faptului că reintegrarea Republicii Moldova este o prioritate națională şi grăbirea negocierilor pentru includerea regiunii transnistrene în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Deocamdată însă, Chișinăul a tărăgănat acest proces, notează Corneliu Ciurea. De asemenea, Chișinăului i se cere elaborarea unui plan de reglementare a conflictului care ar putea fi pus în aplicare pe o perioadă de cinci ani. Și această somație prinde Chișinăul pe picior greșit, susţine autorul, întrucât, scrie el, pe parcursul ultimilor ani nimeni n-a avut grijă să gândească asemenea gen de viziuni.
Ion Mischevca constată într-un comentariu publicat pe Adevărul.md că după plecarea sa din partid, Iurie Leancă s-a expus evaziv referitor la implicarea sa în afacerea BEM și concesionarea aeroportului Internațional Chișinău. În opinia sa, proiectul politic anunțat de fostul premier este mort din fașă, întrucât, după cum scrie Ion Mischevca, „scheletele din dulap îi şifonează papionul european pe care-l afişează”. Dânsul nu duce lipsă doar de bani, de sediu şi chiar de membri din eşalonul principal, continuă autorul, ci şi de imaginea imaculată necesară oricărui nou partid. Acesta consideră că Leancă şi-a trăit momentul de glorie (prin semnarea Acordului de Asociere cu UE), dar nu a ştiut să-l gestioneze ca o pe victorie, conchide autorul.
Jurnaliştii de la portalul Moldstreet.com scriu că pentru a stopa panica şi pentru a preveni deprecierea abruptă a aşa-zisei ruble transnistrene autorităţile de la Tiraspol au decis să arunce pe piaţă circa un milion de dolari, doar la casele de schimb valutar din Tiraspol şi Tighina. Chiar şi aşa, există restricţii la cumpărarea de valută, notează jurnaliştii, întrucât oamenii pot cumpăra cel mult 300 de dolari de la o casă de schimb valutar. Autorii se întreabă de unde au bani autorităţile de la Tiraspol, în condiţiile în care la finele anului trecut liderul separatist Evgheni Şevciuk declara într-o conferinţă de presă că există probleme în asigurarea regiunii cu valută iar producătorii locali au cerut devalorizarea de aproape două ori a rublei locale.
