Convulsiile de pe piaţa valutară continuă. După un picaj dezastruos acum o săptămână urmat de o scurtă perioadă de apreciere pe fondul investirii guvernului, leul începe din nou să se ieftinească. Cum amplifică oscilaţiile valutare problemele sociale cu care se confruntă moldovenii? Pronosticuri de expert într-o convorbire cu Tatiana Lariuşin, specialist în politici sociale la Institutul pentru dezvoltare şi iniţiative Sociale Viitorul.
Europa Liberă: Dna Lariuşin, oamenii întâmpină mai multe dificultăţi în aceste săptămâni: mai întâi ei nu puteau cumpăra valută, pentru că pe piaţa neagră se ajunsese la un curs de aproape de 30 de lei pentru un euro, iar acum nu pot cumpăra lei, pentru că aproape nimeni nu vinde lei, iar ce se vinde - e la un curs extrem de mic (diferenţele între preţul de cumpărare şi cel de vânzare sunt imense acum nu ştiu din ce cauză) şi oamenii din nou pierd. Ce ar trebui să li se spună acestor oameni, de ce întâmpină dificultăți?
Tatiana Lariuşin: „Da, din păcate noi într-adevăr suntem martori și facem parte din această situație de instabilitate macroeconomică care s-a creat recent la noi în țară grație mai multor factori. Dar factorul principal e incapacitatea actualei puteri de a forma la timp un Guvern credibil, cu un program clar și acțiuni orientate spre rezolvarea problemelor oamenilor. Incapacitatea aceasta a fost cu mare probabilitate folosită de cei care fac speculații pe piețele valutare. Și iată noi am asistat la situația când prin metodele politicii monetare s-a băgat, de fapt, mâna în buzunarul celor mai săraci oameni din cea mai săracă țară din Europa. Este un lucru inadmisibil, dar totodată el reflectă aceasta instabilitatea macroeconomică care este un semn foarte îngrijorător pentru oricine.”
Europa Liberă: Dar acestea sunt totuși niște lucruri imediate, efecte imediate care se văd acum cu ochiul liber, ce nu se vede însă acum, dar se va vadea, se va simți peste un timp?
Tatiana Lariuşin: „Noi acum suntem martori și putem constata faptul că securitatea financiară și securitatea economică este dur afectată. Da, într-adevăr, putem interpreta acest lucru ca dovadă că instituțiile statului nu sunt eficiente și capacitatea lor de a deservi interesul public este pus sub semn de întrebare. Lucrul care în configurația contextului regional actual trebuie să îngrijoreze nu doar autoritățile publice, dar și cetățenii, și businessul. Dar totodată businessul nu este deloc liniștit, fiindcă noi deja vedem ca reacție la instabilitatea pe piața valutară fluctuația dramatică a leului, vedem răspunsul oamenilor de afaceri - ei au ridicat prețurile și au ridicat prețurile nu atât pentru anumite speculații, cât pentru a se asigura în această incertitudine care s-a creat.”
Europa Liberă: A propos, am văzut o declaraţie de ieri a noului premier Chiril Gaburici, care a spus că, citez, „una dintre sarcinile Guvernului este de a controla formarea prețurilor și de a asigura protecția socială a consumatorului.” Premierul a părut chiar să le ceară organelor fiscale să meargă cu controale la cei ce au ridicat preţurile. Este aceasta o măsură la care v-aţi fi aşteptat de la actualul Guvern?
Tatiana Lariuşin: „Sigur că nu. De a controla prețurile este ultima probabil metodă din cele pe care le are la dispoziție orice Guvern care într-adevăr este preocupat de obținerea unei anumite stabilități pe piață și de crearea condițiilor pentru ca prețurile acestea în mod esențial să fie stabilite la un nivel, la un echilibru care corespunde cererii și ofertei. Metodele de control sunt metode din arsenalul cu o intenție nu din cele mai bune. La noi în genere de mulți ani la rând se vorbește despre faptul că businessul este presat din toate părțile de fel de fel de controale și presiuni administrative care nu au alte efecte decât sporirea corupției. Ar fi bine ca totuși actualul Guvern să-și folosească tot arsenalul de instrumente adecvate și să aibă o motivație foarte clară și transparentă, să creeze un dialog direct și cinstit cu toți participanții pe piață, inclusiv cu populația, dar și cu oameni de afaceri pentru a stabiliza această situație.”
Europa Liberă: Dar, uitaţi-vă ce avem: avem nişte comercianţi despre care Guvernul crede că au exagerat – electrocasnicele s-au dublat la preţ, pe alocuri s-au triplat – şi avem un Guvern care vede că s-a exagerat. Ce ar putea face în această situaţie?
Tatiana Lariuşin: „Într-adevăr, ei pot interveni cu anumite măsuri administrative ca să încerce să verifice de ce aceste prețuri au ajuns să fie majorate. Dar totodată nu este cea mai potrivită măsură de a merge direct la comerciant și de a-i vorbi prin metodele acestea care noi le cunoaștem și le practicăm. Guvernul are la dispoziție anumite pârghii și principalul este că ceea ce el poate și ceea ce el trebuie să facă este să transmită un semnal foarte dur, clar și ferm despre seriozitatea cu care el se va ocupa de restabilirea situației macroeconomice pentru toți, pentru toți participanții pe piață. Să nu să se întâmple așa că oamenii de afaceri vor fi selectați pentru a rezolva alte probleme decât problema situației macroeconomice. Principala problemă este pierderea încrederii totalmente în instituțiile statului și în politica care acuma este promovată. Restabilirea încrederii este principal lucru care trebuie să îl facă actualul Guvern.”
Europa Liberă: Despre încredere… Anumite unităţi comerciale (am ştiinţă despre hoteluri, de exemplu, din Chişinău) nu primesc plăţi pentru servicii în lei, ci doar în euro şi dolari. Legea nu interzice aşa ceva, nu trebuie plățile să se facă în lei?
Tatiana Lariuşin: „Just. Este o încălcare foarte dură și într-adevăr aceste lucruri trebuie să fie penalizate. Pentru a înțelege cât de serioasă este situația actuală, trebuie să articulez încă odată faptul că businessul în această situație, majoritatea sa este motivată să întreprindă anumite măsuri pentru a acoperi riscurile care s-au creat din această incertitudine, din această instabilitate macroeconomică. Și businessul foarte bine se descurcă de când are de afacere cu autoritățile, lucrând conform legii, decât când sunt alte intenții, de exemplu, de a „ciupi” sau de a profita de această situație. Despre asta vorbim. Acum sunt prea multe dovezi pentru a interpreta situația care s-a creat. Cei care au venit la guvernare declară oficial lucruri frumoase, dar de fapt, în realitate au alte scopuri. Și această discrepanță dintre cursul oficial declarat și între procesul real, ceea ce se numește realpolitik, este prea mare în Republica Moldova. Anume această discrepanță și creează neîncrederea în politica statului și acest lucru este cel mai îngrijorător, fiindcă ne afectează absolut pe noi toți.”
Europa Liberă: Instituţii medicale fără medicamente, grădiniţe, şcoli, alte instituţii publice fără alimente, pentru că în legătură cu scumpiri, mulţi furnizori de alimente refuză să execute contractele negociate la preţuri vechi. Ce se întâmplă? Sunt furnizorii chiar atât de răi că lovesc fără milă atunci când de la ei poate s-ar aştepta o responsabilitate socială mai mare?
Tatiana Lariuşin: „Aș dori ca noi să nu simplificăm lucrurile, fiindcă aceasta în mare parte este reacția businessului care, în absența a propos a Guvernului, atunci când orizontul de planificare al businessului lor, al afacerilor lor este atât de scurt (este vorba de câteva zile), nu se știe care este bugetul preconizat, cu ce curs a fost calculat acest buget, ce impozite au fost planificate în acest buget, nu au cum să fie siguri pe o perioadă mai îndelungată (din perspectiva a câtorva luni) și sunt nevoiți să acopere aceste riscuri prin ce le stă la dispoziție. Da, ei încalcă legile, cu siguranță le încalcă, dar ei se uită că în primul rând legile le încalcă Guvernul.”
Europa Liberă: A propos, faptul că Guvernul încă nu a început să examineze legea bugetului pentru acest an în care ne aflăm nu vi se pare ciudat? Totuși au făcut câteva ședințe deja?
Tatiana Lariuşin: „Exact. Este un lucru nu că ciudat, dar într-adevăr îngrijorător. Fiindcă țara trăiește deja de ceva timp fără buget. Și nu va fi pentru prima dată. Și se pare că cei care într-adevăr influențează deciziile politice economice profită din această situație. Și ca o interpretare la ceea ce s-a întâmplat – deprecierea valutei naționale - este o metodă de a acoperi găurile care posibil s-au creat în procesul executării bugetului conform regulilor care le folosim noi în absența votării bugetului în Parlament.”
Europa Liberă: Ce efecte asupra pieţei muncii a acestor fluctuații anticipaţi, a altor șocuri care pot urma?
Tatiana Lariuşin: „Din păcate noi vedem ca consecințe că a fost afectat cel mai prețios grup care ține de pozițiile băncilor, totuși, cât de cât era o încredere în instituțiile bancare. Însă, această depreciere și șocul despre care noi am vorbit a avut ca efect o explozie a prețurile și asta este în mare parte efectul cel mai negativ și de lungă durată. Cei mai afectați, as propos sunt cei care au luat creditele în valuta străină și acum suferă. Probabil vom vedea multe istorii dramatice cu falimentare și incapacitate de a rambursa aceste credite. Au fost afectați și cei care primesc remitențe din străinătate. Fiindcă noi cunoaștem că în ultimul timp remitențele au fost reduse, au scăzut. Probabil oamenii din economiile sale cash care nu sunt prea mari, sunt acum nevoiți să cheltuie acești bani, fiindcă membrii familiilor sunt cei săraci sau copii care au rămas în țară. Pe piața muncii probabil noi o să vedem niște mișcări care vor reflecta situația cu întoarcerea emigranților din nu cele mai bune zone unde ei au lucrat, cum ar fi Federația Rusă, unde de fapt au lucrat cei mai săraci emigranți din zonele rurale, fiindcă bariera de a intra pe piața Federației Ruse este mult mai simplă și ieftină decât pentru cei care au ales să lucreze în țările europene și atunci cei mai săraci oameni lucrau aproape la negru în Federația Rusă și din cauza situației care s-a creat au fost nevoiți să se întoarcă.”
