Consiliul Europei şi Comisia Europeană au semnat în luna decembrie a anului trecut un acord potrivit căruia instituția de la Strasbourg va primi peste 33 de miloane de euro pentru a desfăşura programe în ţările Parteneriatului Estic. Banii ar urma să fie cheltuiţi în Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Georgia si Belarus. După cum arată Verena Taylor, directorul din cadrul CoE, care va coordona implementarea programelor, acesta este cel mai mare buget alocat de Uniunea Europeana Consiliului Europei pentru programe în țările Partneriatului Estic, destinate a implementa măsuri care să întărească democrația, drepturile omului și statul de drept.
Europa Liberă: Doamnă Taylor, cum explicați acest buget atât de generos? Veți avea dublu față de cât aveați de obicei...
Verena Taylor: „Consiliul Europei lucrează cu aceste ţări în trei domenii: primul este stabilirea standardelor democratice, care se realizează în colaborare cu guvernele statelor în discuţie.
Al doilea nivel este monitorizarea, ceea ce înseamnă că lucrăm cu organisme independente care verifică dacă autorităţile din statul respectiv chiar se ţin de cuvânt şi respectă angajamentele asumate. Cel mai important dintre acestea este respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului, dar în afară de acest document mai sunt alte peste 200- 208, cred, la acest moment.
Al treilea nivel al activităţii noastre este cooperarea şi asistenţa tehnică, în cadrul cărea ajutăm statele membre să depăşească dificultăţile care au ieşit la iveală în procesul de monitorizare.
Anual cheltuim cam 40 de milioane pentru această cooperare în 30 de ţări. Ca atare, acest buget de 33 de milioane destinat doar celor șase ţări din Parteneriatul Estic este unul foarte consistent. De fapt vom cheltui in jur de zece miloane pentru fiecare tară, căci cu Belarus, de exemplu nu vom lucra. Vom avea patru zone de intervenţie: eficienţa justiţiei, criminalitatea cibernetică, criminalitatea, la modul general, şi alegerile corecte. Ne vom concentra de astă dată pe protejarea drepturilor omului.
Vom acţiona pentru implementarea Convenţiei pentru drepturile omului la nivel naţional (în Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) în asigurarea actului de justiţie - aplicarea hotărârilor judecătoreşti şi eficientizarea actului de justiţie pentru cetăţeni, combaterea ameniţărilor la adresa statului de drept, combaterea criminalităţii economice, a spălării de bani, combaterea corupţiei. Totodată ne vom apleca asupra provocărilor care vin dinspre mass media şi societatea informaţională, guvernanţa online şi nu în cele din urmă guvernarea democratică.”
Europa Liberă: Deci acesta nu este un cadru financiar destinat organizaţiilor neguvernamentele din aceste ţări, în sensul ca acestea să obţină finanţare de la Conciliul Europei pentru a-şi implementa propriile proiecte caştigate în urma unei competiţii organizate de Dvs.?
Verena Taylor: „Nu, nu în chiar felul în care a-ţi prezentat Dvs lucrurile. Asta nu înseamnă că nu lucrăm foarte mult cu organizaţiile neguvernamentale şi societatea civilă în cadrul toturor programelor noastre de cooperare sau cu dimensiune parlamentară. Considerăm societatea civilă o sursă, o sursă de informaţie. Societatea civilă urmăreşte ce se întâmplă în ţară, şi poate trage un semnal de alarmă dacă lucrurile nu se mişcă în direcţia cea bună, dacă guvernul sau instituţiile statului nu respectă legea. Dar lucrăm cu organizaţiile din societatea civilă pentru a implementa programe. Uneori solicităm oportunităţi de cooperare şi finanţare organizaţiilor neguvernamentale.”
Europa Liberă: Ca să fiu mai precisă: aceşti bani nu vor merge direct la organizaţii neguvernamentale, adică acestea nu vor putea prezenta proiecte la un concurs organizat de Dvs, pentru ca apoi sa coopereze cu Dvs, să vă ajute?
Verena Taylor: „Pe anumite domenii și în anumite ţări, da. Însă cele 33 de milioane de euro vor fi folosite mai ales în cooperare cu structuri guvernamentale pentru îmbunătăţirea situaţiei din ţările respective. Mai ales pentru măsurile de „capacity building” - adică întărirea capabilităţilor de identificare şi rezolvare a problemelor care apar în procesele de reformă.”
Europa Liberă: Ce programe aveţi în plan să dezvoltaţi în Republica Moldova?
Verena Taylor: „Avem cu Moldova un aşa numit „plan de acţiune”, în baza căruia împreună cu autorităţile moldovene am identificat zone unde e nevoie de asistenţă tehnică şi sprijin. Este vorba de corupţie şi criminalitate economică, autoguvernarea locală, reformarea instituţiei procurorului general.
Europa Liberă: Şi în 2017, la finalul acestor programe, ce obiectiv doriţi să atingeţi după ce banii vor fi fost cheltuiţi deja?
Verena Taylor: „Ce ne-am dori este ca aceste programe de cooperare să nu mai fie necesare nici în Moldova, nici în celelalte țări din Parteneriatul Estic. Dar acest obiectiv nu va putea fi atins în trei ani. Ne mai propunem ca în țările respective să se înregistreze progrese măsurabile în domeniile pe care lucrăm. De exemplu, ne-am dori ca legislația pe care o recomandăm să fie adoptată, numărul plângerilor adresate de cetățeni la CEDO să scadă, ceea ce înseamnă că drepturile omului sunt protejate mai bine ca înainte. La fel, după trei ani ne propunem progrese în protecția datelor, în accesul cetățenilor la justiție, în reforma justiției și o diminuare semnificativș a corupției.”
