Presa din România consemnează printre altele evoluția negocierilor de la Minsk în chestiunea ucraineană și comentează tensiunile mai generale dintre Rusia și Occident.
Înainte ca la Minsk să se fi ajuns la un acord de încetare a focului, articolele prezente în paginile ziarelor vorbesc despre o Rusie care avansează pe malul Mării Negre și câștigă teren - „România liberă”. Nu au scăpat atenției nici amenințările la adresa Bucureștiului, ce-i drept transmise nu oficial, ci prin intermediul lui Vladimir Evseev, director al Centrului pentru Studii Politico-Militare de la Moscova. El a declarat că „Rusia va fi obligată să reacționeze nu numai la apariția centrelor de comandă NATO, dar și la depozitele de armament sau alte infrastructuri“ și va căuta „mijloace de anihilare a flotei românești“.
Mai ciudat este că această declarație a fost preluată chiar de postul național de televiziune din România, atrage atenția Iulian Chifu în „Evenimentul zilei”. Sigur că așa ceva face audiență, dar este oare normal să fie propagat de TVR? Iulian Chifu spune că „propagarea mesajului nu ajută decât celor care l-au emis și care îl pot utiliza (...) drept o componentă a războiului informațional desfășurat chiar la nivelul statului nostru. Iar efectele încep să se vadă”.
Un nou proiect de gazoduct ar urma să aducă spre statele europene gaze din Marea Caspică, traversând România, informează „România liberă”. Bulgaria, România, Ungaria și Grecia se pregătesc să solicite pentru acest coridor o finanțare 560 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Anunțul a fost făcut, pentru „România liberă”, de Petru Văduva, directorul general al companiei Transgaz. Gazoductul va permite inclusiv revânzarea gazului cumpărat de la Gazprom, astfel compania rusească va fi obligată să fie mai flexibilă în negocieri, susține Petru Văduva. România va putea să exporte, dar și să importe gaz, pentru că s-ar putea constata că gazul adus din Marea Caspică este mai ieftin decât cel produs pe plan local, mai arată oficialul Transgaz.
Articolul din „România liberă” descrie de asemenea situația actuală a transportului de gaze în regiune. Rețeaua de gaze a României este conectată cu cea a Ungariei și a Republicii Moldova, dar niciuna nu-i asigură cu adevărat Uniunii Europene independență față de gazul rusesc: gazul venit din Ungaria e tot de la Gazprom, iar cantitățile exportate către Republica Moldova sunt, din motive tehnice, foarte mici.
În „România liberă”, Cristian Câmpeanu rezumă o analiză Stratfor pe tema Ucrainei. Președintele think tank-ului, George Friedman, este prezentat de această dată drept ”fost agent american de servicii secrete transformat în furnizor de analize și predicții geopolitice”. Friedman arată în ce constă dificultatea Germaniei de a adopta o poziție nu doar coerentă, dar și cât de cât confortabilă, față de Rusia, din poziția spre care a fost împinsă, aceea de stat-lider în Uniunea Europeană.
Germania încearcă să țină Europa unită, fiind și direct interesată economic: își exportă mai mult de jumătate din PIB în spațiul european. Pe de altă parte însă, ar vrea să se asigure că nu va purta singură „povara menținerii acestei unități”. Este deci fermă în negocierea cu Rusia, dar insistă să-i fie alături și alte țări puternice din Europa. „Aceasta este problema germană clasică”, susține președintele Stratfor: „o forță disproporționată care se suprapune peste o slăbiciune autentică”.
Berlinul, arată analiza lui Friedman, s-a aflat în centrul negocierilor privind acordurile de asociere la UE respinse de Ianukovici; a condamnat apoi anexarea Crimeii de către Rusia și sprijinul acordat de Moscova secesioniștilor din est. „Dar, extrage jurnalistul „României libere” din analiza Stratfor, pe măsură ce a realizat că întreaga criză începe să capete o turnură militară, a început să facă pasul înapoi.
