Franța revine printre prioritățile de politică externă ale României după mai bine de un deceniu, răstimp în care a țara s-a orientat mai mult spre ceea ce fostul președinte Traian Băsescu numea axa București-Londra-Washington. Această paranteză pusă în relațiile româno-franceze a ținut, desigur, și de interesul României de a-și asigura poziția în NATO și de a-și defini securitatea, obiective în care a avut nevoie mai mult de sprijinul american, decât de cel european.
Președintele Klaus Iohannis, care ar fi vrut să facă prima vizită bilaterală în Republica Moldova pentru a demonstra continuitatea susținerii Chișinăului spre Uniunea Europeană, a renunțat la acest plan, din cauza complicațiilor legate de formarea noului guvern moldovenesc. Apoi ideea președinției de la București era să aibă un turneu la Berlin și Paris, cele două capitale care formează motorul Uniunii Europene, iar prima oprire ar fi trebuit să aibă loc în Germania.
Vizita lui Iohannis în Germania a fos însă amânată din pricina funeraliilor organizate după moartea fostului președinte Richard von Weizsäcker (1984-1994), așa că prima bilaterală a avut-o la Paris.
Klauss Iohannis ar vrea să convingă Germania și Franța să primească România în Schengen. Aderarea țării la Spațiul de Liberă Circulație ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011, dar din pricina problemei romilor veniți din România în Franța, fostul președinte Nicolas Sarkozy s-a opus, iar Germania și alte state au făcut front comun. S-a descoperit ulterior că Bulgaria nu-și securizase granițele suficient și ca atare cele două state au fost amânate. Între timp pentru aderarea la Schengen marile puteri europene au introdus standarde suplimentare legate de rezolvarea corupției și ca atare de necesitatea unor rapoarte de monitorizare a Justiției pozitive (MCV). România stă mult mai bine decât Bulgaria din acest punct de vedere. Cele două nu pot fi, totuși, decuplate, fiindcă granița pe Dunăre dintre România și Bulgaria nu e securizată, fiind considerată frontieră internă a Uniunii Europene.
Klaus Iohannis ar trebui să aibă o strategie comună cu Bulgaria pentru a convinge Franța și Germania să le deschidă porțile Schengen. Începutul făcut de președintele român la Paris ar putea fi promițător, mai cu seamă că atât România, cât și Bulgaria ar putea profita de faptul că anul acesta nu sunt niciun fel de alegeri nici în Germania, nici în Franța, astfel încât retorica politicii interne va fi mai ușor de ocolit.
La Paris, Klaus Iohanis a ridicat și chestiunea sprijinului pentru Republica Moldova. Cele două părți au, însă, viziuni diferite despre calea europeană a Chișinăului. În vreme ce România insistă pentru o soluție care să facă posibilă începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova, Franța pare să considere pe moment suficiente Acordurile de Asociere și de Liber Schimb.
Președintele României a spus că va considera relația cu Franța o prioritate, ceea ce reprezintă deja o schimbare în politica externă, fiindcă blocajele intervenite între cele două state păreau de nedepășit sub președintele Traian Băsescu.
Șeful statului francez, François Hollande, a vorbit despre rezolvarea problemei romilor „cu umanitate”, o poziție total diferită de a predecesorului său. În plus președintele francez a făcut o acoladă largă cu interesele comune româno-franceze în domenii precum infrastructură, transport, energie, inclusiv energie nucleară, dar și în sfera militară.
Aceste declarații indică un nou început în relațiile României cu Franța și o orientare mai pragmatică a țării spre marile puteri europene.
