Linkuri accesibilitate

La Minsk are loc un nou efort diplomatic internațional de a rezolva criza din Ucraina...


Tancuri ucrainene pe șoseaua care leagă Artemivsk de Debalțeve, regiunea Donețk, 11 februarie 2015.
Tancuri ucrainene pe șoseaua care leagă Artemivsk de Debalțeve, regiunea Donețk, 11 februarie 2015.

... în timp ce în estul acestei țări continuă vărsările de sânge

Liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei se întâlnesc la Minsk la convorbiri de pace, dar șansele unei înțelegeri sunt periclitate de una din cele mai intense bătălii de până acum, inițiate de separatiștii pro-ruși pentru capturarea orașului Debalțeve.

Controlat de trupele guvernamentale, orașul este un important nod feroviar care le-ar permite separatiștilor să facă joncțiunea între principalele lor bastioane, Donețk și Luhansk.

Armata ucraineană anunța miercuri dimineață că a pierdut 19 militari într-o zi de lupte la Debalțeve, unde separatiștii care au rupt în ianuarie un armistițiu fragil de cinci luni încearcă să încercuiască forțele guvernamentale.

Comandantul forțelor armate americane în Europa, general- locotenentul Ben Hodges a declarat astăzi în Polonia că forțele ruse intervin direct în luptele din apropiere de Debalțeve, iar zece batalioane rusești sunt concentrate în apropiere de granița ucraineană, unde Rusia a anunțat marți că începe exerciții militare.

„Se vede foarte clar după volumul de muniție, tipul de echipamente că există o intervenție militară rusească directă în zona din jurul orașului Debalțeve”.

Agenția Reuter comenta la prânz că speranțele pentru un acord sunt mici și vor depinde de concesiile pe care este gata să le facă Ucraina, pentru că ar fi puțin probabil să se aștepte de la rebelii aflați în ofensivă să se oprească și să revină pe pozițiile anterioare.

Pe acest fundal, președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus la ședința guvernului înainte de plecarea la Minsk că va cere încetarea focului, retragerea tuturor forțelor străine și închiderea graniței cu Rusia în regiunile controlate de separatiști:

„Vă asigur că Ucraina și Uniunea Europeană vor prezenta o poziție unită la summit-ul de la Minsk și vor vorbi cu o singură voce”.

La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că ar încerca să obțină câștiguri teritoriale, iar asta i-ar împiedica pe rebelil să facă concesii:

„Am mari îndoieli că în toiul luptelor, când autoritățile ucrainene fac încercări de a-și îmbunătăți poziția militară pe teren ca să se folosească de aceasta după toate aparențele la întâlnirea de la Minsk, am îndoieli că reprezentanții Donețkului și Luhanskului pot accepta în aceste condiții ca precondiția principală să fie controlul asupra frontierei înainte de toate celelalte”.

Cu toate acestea, Lavrov a afirmat că s-au făcut progrese notabile în pregătirea convorbirilor de la Minsk.

În opinia ministrul francez de externe Laurent Fabius, există mai multe probleme care trebuie rezolvate.

La Berlin, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, a spus că întâlnirea de la Minsk oferă o rază de speranță, dar nimic mai mult.

Săptămâna trecută, Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande au călătorit la Kiev și Moscova cu un plan de pace care ar trebui discutat miercuri, dar despre care se știu puține detalii

„Inițiativa germano-franceză care a dus la întâlnirea de la Minsk a fost gândită de la bun început să reducă sau să oprească înrăutățirea violențelor, vărsările de sânge și suferințele oamenilor din estul Ucrainei”, a spus Seibert.

Statele Unite sprijină eforturile diplomatice franco-germane. În același timp însă la Washington se discută deja deschis despre furnizarea armamentului letal pentru armata ucraineană.

Președintele Barack Obama a spus că nu a luat încă o decizie, dar opțiunea este în discuție. Noaptea trecută, Obama a vorbit la telefon cu liderul rus Vladimir Putin iar Casa Albă a spus că l-a avertizat că prețul plătit de Rusia pentru criza ucraineană va crește, dacă Moscova continuă să-i ajute pe separatiști.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG