Linkuri accesibilitate

Neatinsă de Internet: vitalitatea pieței cărții


În Islanda se publică anual 1.000 de titluri noi, într-o limbă vorbită de abia 320.000 de oameni.

Câte cărți se publică și se cumpără în fiecare țară pe cap de locuitor? E drept că noile tehnologii, care ne-au adus cărțile în format electronic, ba chiar și acele cărți audio, pe care le citești la volan, au modificat ideea de lectură, pe măsură ce tot mai mulți oameni se obișnuiesc cu cititul pe ecran.

In mod previzibil, țările în care se publică cele mai multe cărți rămân marile puteri economice, cu un nivel ridicat de educație: Statele Unite, China, Rusia și Japonia, urmate de India.

O altă clasificare este aceea a noutății titlurilor, altfel zis dacă e vorba de cărți care se publică pentru prima oară sau reeditări. Aici, cu 150.000 de titluri noi pe an, Marea Britanie este de departe liderul mondial, cu aproape trei titluri noi anual pentru fiecare locuitor. Urmează Taiwan, Slovenia, Statele Unite, Germania, Italia și Franța, cu câte un titlu nou de carte pe cap de locuitor in fiecare an.

In Marea Britanie, un calcul arată că anul trecut, 2014, s-au publicat câte 20 de cărți noi, noi apariții, la fiecare oră! O asemenea performanță poate fi interpretată în două moduri, total contradictorii: fie ca un semn de vitalitate a lecturii, fie ca o aiuritoare sinucidere editorială… căci se pune problema: cine citește toate acele cărți?

Cartea, să nu uităm, rămâne un obiect relativ scump. Un exemplu e România. Cu 15.000 de titluri pe an, piața cărții în România este mai mare decât în Ucraina, sau chiar și decât cea dintr-o țară precum Belgia. Cartea rămâne însă foarte scumpă în România, cu prețuri care pentru unele ediții se apropie de cele din Occident, in vreme ce salariile locale rămân de câteva ori mai mici decât cele din Vest.

Vitalitatea cărții apare limpede în culturile mici, care s-au adaptat perfect modernității. Astfel, în Islanda se publică anual 1.000 de titluri noi, într-o limbă vorbită de abia 320.000 de oameni. E limpede, așadar, că piața cărții a fost mai puțin atinsă de era digitalului decât presa scrisă. Succesul mondial al unei firme de distribuire a cărților precum Amazon arată limpede că este absurd să vorbim despre un declin autentic al cărții care ar fi fost accelerat de internet.

Cartea rămâne un obiect central al culturii noastre, cu o nuanță de prestigiu pe care cartea electronică sau audio n-au s-o aibă niciodată. La urma urmei, când vrem să oferim un cadou, nimeni n-o să ofere un fișier electronic, ci tot o carte tipărită, mirosind frumos a hârtie caldă și făcându-ne să fim nostalgici după vremurile în care paginile încă mai trebuiau tăiate tacticos, cu un cuțitaș special, făcându-ne să iubim și imperfecțiunile colțurilor de pagină.

-----------------

În Republica Moldova se tipăresc anual, în medie o carte la doi sau chiar trei locuitori. Rata aceasta rămâne neschimbată în ultimii cinci ani. Aşa arată statisticile Camerei Naţionale a Cărţii, instituţie care e responsabilă între altele de evidenţa statistică a producţiei editoriale. Anul 2014 a fost unul obisnuit – editurile din RM au puse la dispoziţia cititorilor 2724 de titluri de cărţi şi broşuri, într-un tiraj total de peste 1 milion 620 de mii de exemplare, cu circa 1 la sută mai mult faţă de 2013. Ce spun aceste cifre?

Iată ce răspuns are directoarea Camerei Naţionale a Cărţii Valentina Chitoroagă:

„Ţinând cont că la noi nu prea citesc. Nu avem vreun studiu despre cum se citeşte, cine citeşte după vârstă, care carte este solicitată, se citeşte mai mult cartea electronică sau cea tipărită. Nu există în Republica Moldova un centru naţional care ar face un studiu a pieţii de carte – cum se vinde cartea, care este cerinţa cititorului.”

Din totalul cărţilor editate anul trecut peste 70% au fost în limba română; în proporţii mult mai modeste au fost tipărite cărţi în limbile minorităţilor etnice, în special în rusă, găgăuză, bulgară şi ucraineană, iar din cele editate în limbile de uz internaţional cele în engleză s-au poziţionat pe primul loc. În ce domenii au fost editate cele mai multe volume ne spune Valentina Chitoroagă:

„Pe primul loc este literatura politică şi cea social economică, care constituie mai mult de un sfert din toate titlurile editate în 2014. Literatura ştiinţifică, tehnică, agricolă şi medicală – cam acelaşi număr. Urmează literatura metodică, cognitivă, informativă şi cea oficială, literatura artistică sau beletristica. În proporţie mai mică este literatura privind cultura, mass-media, filologia şi arta.”

Activitatea de editare şi tipărire a cărţilor este concentrată în capitală, municipiul Chişinău fiind urmat la mare distanţă în acest sens de Bălţi. În mediul cunoscătorilor e răspândită ideea că volumele şi cărţile tipărite în Moldova sunt ieftine în ce priveşte calitatea şi nu neapărat preţul de vânzare. Motiv pentru care editurile moldoveneşti nu ezită să apeleze la cele internaţionale pentru a edita cărţi de calitate, spune Valentina Chitoroagă:

„În majoritatea cazurilor sunt cărţi pentru copii, cu o ţinută poligrafică de cea mai înaltă calitate, pentru a atrage copiii, chiar şi părinţii ca să îndemne copiii la citit.”

Mai răspândit este, însă, importul, în special al cărţilor din România, dar şi din Rusia.

Dat fiind că industria cărţii din Moldova practic nu este „diagnosticată” de nici o instituţie nu se cunoaşte cât valorează piaţa de carte autohtonă şi cât de adaptată este ea cerinţelor cititorului. Nu se cunoaşte nici numărul estimativ de cărţi citite. În general e răspândită ideea că cetăţenii moldoveni citesc cam puţin. Bunăoară, în cadrul Barometrului Opiniei Publice din noiembrie anul trecut cei puţin peste 1000 de respondenţi au fost întrebaţi cât de des citesc cărţi. Fiecare al doilea a spus că nu a citit deloc în ultimele trei luni. Nici la cumpărat cărţi cetăţenii moldoveni nu par foarte activi. Într-un top realizat de una din cele mai mari edituri din Moldova se arată ca anul trecut cea mai cumpărată carte s-a vândut în 252 de exemplare.

Directoarea Camerei Naţionale a Cărţii, Valentina Chitoroagă, spune că în ultimii câţiva ani e în creştere numărul publicaţiilor electronice. În opinia ei însă cartea electronică nu o va înlocui niciodată pe cea tipărită.

Previous Next

XS
SM
MD
LG