Linkuri accesibilitate

Herbert Salber: „politica nerecunoașterii rămâne și nu o vom schimba”


Diplomatul Herbert Salber intervievat la Tbilisi de Serviciul georgian al Europei Libere
Diplomatul Herbert Salber intervievat la Tbilisi de Serviciul georgian al Europei Libere

Un interviu cu reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia.

Diplomatul german Herbert Salber este Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia. El a călătorit recent în republica separatistă georgiană Abhazia, unde Uniunea Europeană oferă sprijin financiar pentru mai multe programe sociale. Într-un interviu cu Marina Vașakmadze, șefa biroului de la Tbilisi al serviciul georgian al Europei Libere, ambasadorul Salber a spus că Uniunea Europeană examinează extinderea prezenței sale în republica separatistă, pe care nu o recunoaște.

Herbert Salber: „Există două elemente. Primul este desigur elementul nerecunoașterii. Această politică nu se va schimba în nici un caz. Dar există și al doilea element, un element al interacțiunii. Suntem gata să colaborăm cu Abhazia în beneficiul oamenilor. Suntem conștienți și am văzut-o cu ochii mei când am fost acolo recent că situația economică este dificilă, în particular în sudul Abhaziei. Uniunea Europeană este într-adevăr gata să ajute într-o anumită măsură prin proiecte mici pe care le realizăm cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale și prin intermediul organizațiilor din sistemul ONU.

Aceste proiecte sunt legate de asistență, instruire și informație oferită oamenilor care doresc să-și deschidă propriile afaceri. Cooperarea mai vizează, de exemplu, instituțiile de îngrijire a sănătății unde am văzut că sunt promovate programe de vaccinare cu banii Uniunii Europene. Acesta este tipul de cooperare pe care o avem deja, care se repetă la scară diferită și unde văd potențial de extindere într-o anumită măsură”.

Unele agenții de știri din Abhazia au relatat că diplomatul european și-a exprima interesul în deschiderea unei reprezentanțe la Suhumi. Marina Vașakmadze l-a întrebat pe Herbert Salber cum va rezolva eventuale probleme care pot să apară din cauza statutului Abhaziei nerecunoscute.

Herbert Salber: „A fost numai o remarcă preliminară despre posibilitatea extinderii prezenței Uniunii Europene. Dacă poate fi o reprezentanță sau altceva rămâne de văzut. A fost o discuție preliminară și nu pot spune care poate fi această prezență în viitor, dacă va fi vreuna. Încă o dată, avem proiectele pe care le-am menționat. Dacă extinzi programul, există o anumită nevoie să ai contacte mai stabile pe teren. Poate fi nevoie de mai multe vizite în Abhazia, inclusiv din partea reprezentanților oficiului meu. Dar ce se va întâmpla în realitate rămâne de văzut. Într-adevăr, ideea a răsunat la general, dar am menționat desigur că vom clarifica ce înseamnă și mai ales vom face clarificările cu implicarea tuturor”.

Șefa biroului Europei Libere la Tbilisi l-a mai întrebat pe Herbert Salber cum explică declarațiile liderului abhaz Raul Khajimba care spune că orice misiune înființată în Abhazia trebuie să o perceapă ca pe un stat independent. Cum are loc în aceste condiții cooperarea?

Herbert Salber: „Repet: politica nerecunoașterii rămâne și nu o vom schimba. Singurul lucru pe care îl putem face sunt acești pași mici, pragmatici și nimic altceva. Nu voi încerca să interpretez ce am auzit de la domnul Khajimba. Va trebui să vedem cum putem ocoli asemenea abordări. Ceea ce vom face vor fi programe concrete, la scară mică, dacă se acceptă și de o manieră foarte pragmatică. Nimic mai mult în afară de asta”.

Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia declarase și anterior că Uniunea Europeană pune în aplicare câteva proiecte în raionul abhaz Gali, mai ales în sfera dezvoltării economice. Cât de mult le poate extinde Uniunea Europeană și cât de interesați sunt localnicii?

Herbert Salber: De exemplu, am vizitat chiar ieri spitalul de la Gali, unde directorul și doctorii mi-au spus că Uniunea Europeană contribuie deja, oferind vaccinuri, iar alte materiale și echipamente sunt cumpărate din ajutoarele Uniunii Europene. Dar nu suntem singurii. Există sprijinul ONU, al Statelor Unite. Acesta este un exemplu bun al cooperării. Și am mai avut impresia că aceasta ajută spitalul din Gali să acorde populației servicii medicale mai bune. Îmi închipui că și populația se bucură, fiind și o contribuție la îmbunătățirea vieții celor afectați de consecințele conflictului. Aceasta este calea pe care mergem.

O altă chestiune este, de exemplu, instruirea oamenilor interesați să-și deschidă propriile afaceri. Îi ajutăm să răspundă la întrebări generale cum ar fi: Cum deschid o afacere? De ce am nevoie? Ce contabilitate folosesc? Aceste training-uri au loc în unități mici. Am văzut câteva clădiri mici care au fost construite în acest scop, clădiri speciale unde ai o sală de lecții, un computer și alt echipament pe care le pui la dispoziția oamenilor. Despre aceasta este vorba”, a mai declarat Herbert Salber, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia în interviul cu Marina Vașakmadze, șefa biroului de la Tbilisi al Serviciul georgian al Europei Libere.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG