Într-un interviu acordat la România liberă, ambasadorul Comisiei Europene la București, Angela Filote, evaluează prudent șansele Republicii Moldvoa de aderare la Uniunea Europeană. Filote apreciază că, teoretic, existența unui teritoriu secesionist înarmat (Transnistria) constituie un handicap, dar nu descalifică automat țara de la aderare. Există deja precedentul Ciprului, gestionat cu dificultate dar totuși gestionat. Cheia se află la nivelul capacității de reformare a statului moldovean, astfel încât să atingă standardele cerute de statutul de membru al Uniunii. „Știm cât de greu i-a fost României să îndeplinească criteriile stabilite la Copenhaga. Republica Moldova are, în plus [...] conflictul înghețat din Transnistria și interesele Rusiei față de acest spațiu.
Pentru Moldova, provocarea este mult mai mare, dar ca în orice întreprindere grea, important e să se facă pașii corecți în direcția corectă”. Reprezentanta Comisiei Europene la București spune că „e nevoie de o soluție pro-europeană și pro-reforme” la Chișinău. „E important să avem parteneri credibili la Chișinău care să continue procesul de apropiere al acestei țări de UE”, spune domnia sa. Reamintește totuși că Uniunea colaborează cu orice guvern ales democratic și care face opțiunea pro-europeană, așadar nu condiționează nimic de o anumită componență a coaliției de guvernare. Despre programata vizită a liderului de la Kremlin la Budapesta, Angela Filote declară la România liberă că se înscrie între „testele de stres” pe care Uniunea Europeană s-a obișnuit să le treacă. În acest caz, Putin testează solidaritatea dintre statele membre și unele principii fundamentale ale Uniunii.
În Evenimentul zilei, Iulian Chifu scrie despre tot mai desele survolări a spațiului aerian al României de către avioane rusești sub pretexte umanitare. Rusia a înființat în urmă cu câțiva ani la Nis, în Serbia, un centru regional pentru urgenţe civile, care deserveşte întreaga regiune a Balcanilor de Vest. E vorba despre „o bază militară de protecţie civilă şi intervenţie umanitară plasată în spatele României, într-un spaţiu care aspiră spre integrare europeană şi care are reticenţe în integrarea euro-atlantică”. ”Salutăm ajutorul frăţesc pe care Moscova îl acordă dezinteresat în regiune, în momentele de restrişte, scrie Iulian Chifu. [...] Nu cumva însă ar trebui mai multă atenţie faţă de acest cui al lui Pepelea plasat în spatele României şi pe care îl poate vizita oricând proprietarul de la Moscova?” Comentatorul de la Evenimentul zilei reamintește că, deși există posibilitatea organizării în sistem militar a a jutorului umanitar, statele europene preferă administrarea civilă a acestui gen de operațiuni.
Pe site-ul ziare.com, o știre informează despre constrângerile financiare pe care le suportă aparatul de propagandă al regimului lui Vladimir Putin ca urmare a sancțiunilor impuse de Occident. Agenția Itar-Tass, publicația guvernamentală Rossiyskaya Gazeta, trustul News Media, deținut de Iuri Kovalciuk, un apropiat al lui Putin, și Russia Today au suferit reduceri de buget și de personal. Cu toate astea, Ministerul rus al Comunicațiilor stabilit un target și mai ambițios pentru presa de propagandă: de la 7500 anul trecut, la 13.500 de citări în publicatiile străine, pentru anul acesta.
