Am intrat luni într-o farmacie din centrul Chişinăului ca să-mi cumpăr un medicament. Am plătit pentru el 85 de lei şi 25 de bani. Pînă aici toate sînt bune şi frumoase.
A doua zi, marţi, am revenit în aceeaşi farmacie şi am cerut acelaşi medicament. Ei bine, el avea acum un alt preţ. Era mai ieftin şi costa 83 de lei 60 de bani. Chestia asta m-a descumpănit niţel.
Şi iată de ce. În jur e un soi de degringoladă economică, leul moldovenesc se prăbuşeşte, iar populaţia a fost deja avertizată că medicamentele se vor scumpi.
Însă în farmacia sus-pomenită acelaşi medicament era a doua zi mai ieftin cu 1 leu şi 65 de bani. Dacă era mai scump, nu m-aş fi mirat. Dar ieftinirea lui m-a mirat pe bune.
Într-o singură zi, în vîltoarea crizei financiare, în ciuda anunţatei scumpiri a medicamentelor, farmacia aceea a ieftinit un medicament. Ce gest frumos! Oare ce i-a făcut pe patronii farmaciei să fie atît de generoşi? Poate grija pentru oamenii sărmani, necesitoşi?
Aşa că eu sînt foarte uimit şi impresionat. E un soi de mister. Şi poate că nici nu trebuie să-i căutăm o explicaţie. Nu trebuie să-l spulberăm. Poate azi medicamentul acela s-a mai ieftinit cu un leu. Trebuie să merg şi să întreb cît costă. Aici, minunile sînt posibile…
