Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev a vizitat astăzi Kievul la o zi după ce în capitala ucraineană s-a aflat președintele din Belarus, Aliaxandr Lukașenka. Kazahstan și Belarus fac parte din Uniunea Vamală în care Rusia a încercat în zadar să atragă Ucraina înaintea revoltelor de la Kiev din iarna trecută, urmate de instituirea unui regim pro-european în Ucraina. Ambii lideri și-au exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, atrăgându-și de îndată critici de la Moscova și din regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Duminică la Kiev președintele ucrainean Petro Poroșenko i-a mulțumit lui Aliaxandr Lukașenka pentru poziția față de conflictul din estul Ucrainei.
„Vreau să vă mulțumesc mai ales pentru poziția cât se poate de clară în ce privește suveranitatea, integritatea teritorială și independența țării noastre”, a spus Poroșenko, amintind că Minskul nu a recunoscut așa-zisele alegeri ținute luna trecută în regiunile Donețk și Luhansk.
Lukașenka i-a răspuns lui Poroșenko cu o declarație încărcată de emoții.
„Dacă aveți nevoie de orice de la Belarus, spuneți-mi și vă vom satisface dorința”, a spus Lukașenka, adăugând că nu se joacă cu cuvintele.
Liderul de la Minsk a mai spus, într-o posibilă aluzie la Vladimir Putin, că „nu se teme de nimeni”.
La mai puțin de 24 de ore după această declarație, tot la Kiev, președintele kazah Nursultan Nazarbaiev a făcut apel la Rusia și la Ucraina să găsească un compromis în privința Donbasului, spunând că criza de acolo este o „prostie” care „nu ar fi trebuit să se întâmple”.
Agenția France Presse notează într-o relatare de la Kiev că vechii aliați ai Moscovei par dornici să construiască poduri spre Europa într-o vreme când necazurile economice ale Rusiei și izolarea ei internațională se adâncesc. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat AFP că atât Nazarbaiev, cât și Lukașenka, și-ar fi dat seama recent că președintele rus Vladimir Putin este slab. Unii analiști spun că motivul principal al deschiderii spre vest a Minskului și Astanei este că ele nu doresc să se lase atrase în eventuala cădere economică liberă a Rusiei.
Într-o declarație citată de Interfax, analistul de la Moscova Alexei Makarin a sugerat că Lukașenka și Nazarbaiev sunt în continuare supărați că Moscova nu-i consultă niciodată înainte să ia decizii care pot afecta și țările lor, ca membre în Uniunea Vamală.
Putin se va vedea atât cu Lukașenka, cât și cu Nazarbaiev mâine la Moscova la un summit al Comunității Eurasiatice – proiectul lui Putin de extindere și adâncire a Uniunii Vamale.
Vizita lui Lukașenka la Kiev a fost criticată de liderii autoproclamatei „Republici Populare Donețk”, care au avertizat că ea ar putea compromite dorita reluare a negocierilor de pace de la Minsk.
La Moscova, șeful comisiei de afaceri externe din Dumă, Alexei Pușkov, a folosit cuvinte mai grele, avertizându-l pe Lukașenka să nu se apropie „de americani”. „Miloșevici, Gaddafi, Saddam Hussein au vrut să fie prieteni cu Statele Unite, iar soarta lor este cunoscută”, a spus Pușkov. Deputatul rus și-a continuat speculația scriind pe Twitter că Statele Unite fie vor să-l înlăture de la putere pe Lukașenka, fie vor să-l „ațâțe” împotriva Moscovei.
Agenția AP scrie într-o analiză de știri că Lukașenka vrea să profite de intrarea lui Putin în rolul inamicului numărul unu al occidentului ca să devină el însuși un personaj mai onorabil, urmărind mai ales eventuale avantaje economice din deschiderea spre vest, în special acum, când înțelege că subvențiile de la Kremlin vor fi tot mai puține, din cauza crizei economice.
Stanislav Șușkevici, primul lider post-sovietic din Belarus devenit politician de opoziție, a spus AP: „Lukașenka va mima democrația ori de câte ori va avea mare nevoie de bani, iar occidentul are memoria scurtă”.
Tot AP amintește însă că FMI a condiționat orice ajutor pentru Belarus de începerea unor reforme atât de profunde, încât este greu de crezut că osificatul Lukașenka le va accepta vreodată.
