Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută și sub numele de Comisia de la Veneţia, a s-a pronunțat ferm împotriva legii moldovenești 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale. Avizul a fost solicitat de preşedintele Curţii Constituţionale de la Chișinău Alexandru Tănase, după ce legea a fost contestată de un grup de deputaţi comuniști. În consecinţă, această lege moldovenească, apreciată în general ca una aproape revoluţionară şi care era deja operantă, ar putea fi cel puţin modificată. Ce obiecţii, şi motivate cum, a avut Comisia de la Veneţia? Şi ce se poate schimba, deci, pe frontul combaterii corupţiei în (eventuale) alte condiţii? Un interviu cu Vladislav Gribincea, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Aşadar, dle Gribincea, Comisia de la Veneția a adoptat recent avizul său referitor la Legea 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale. Un aviz care ar goli, potrivit multora, actul respectiv de conţinutul pe care-l are ca fiind periculos pentru independenţa justiţiei. Din punctul Dvs. de vedere, ce a constatat, de fapt, Comisia?
Vladislav Gribincea: „În primul rând trebuie de clarificat despre ce este această lege. Această lege dă dreptul angajaților CNA (Centrul Național de Anticorupție) sau Serviciul de Informație și Securitate să transmită controlat sume de bani sau altceva în schimbul unor favoruri, iar în cazul în care funcționarul public nu denunță aceste favoruri și acceptă propunerea, aceasta se consideră netrecerea testului și reprezintă temei de eliberare din funcție a persoanei. Comisia de la Veneția a examinat o solicitare a Curții Constituționale din septembrie a acestui an, iar Curtea Constituțională a fost sesizată la rândul său de către Curtea Supremă de Justiție cu ceva timp înainte. Comisia de la Veneția a spus că Legea privind testarea integrităţii profesionale din anul 2013 care prevede acest mecanism nu că nu ar trebuie să existe, dar că mecanismele în baza cărora se va face această verificare de control nu sunt suficient detaliat reglementate şi acest lucru pune în pericol independența judecătorilor și viața lor privată. Comisia de la Veneția nu s-a referit la aplicarea mecanismului față de toate categoriile de persoane, ci doar față de judecători.”
Europa Liberă: În aceste condiţii, adică dacă legea va pica sau dacă va fi drastic modificată în privințele la care vă referiți Dvs., cât de eficientă ar mai putea fi lupta cu corupţia în justiţie?
Vladislav Gribincea: „Există multe metode de a combate corupția. Care au fost argumentele Comisiei de la Veneția la acest capitol? În primul rând, această transmitere de bani controlată către judecători, această simulare de corupție se face fără implicarea organelor de autoadministrare a profesiei de judecător, adică CSM sau plenul Curții Constituționale, pentru că transmiterea putea să aibă loc și în cazul judecătorilor Curții Constituționale. Comisia de la Veneția a spus că în circumstanțele Republicii Moldova aceasta ar putea pune în pericol independența judecătorilor, deoarece procedura însăși nu este clar reglementată în lege. Se pare că legea lasă total la discreția CNA sau SIS să pornească sau nu această procedură și nu există mecanisme de verificare a rezultatelor acestor testări, precum și a modului cum această provocare are loc.”
Europa Liberă: Putem să ne imaginăm ce fel de abuzuri ar putea exista?
Vladislav Gribincea: „Spre exemplu, CNA decide că vrea să facă o provocare a unui judecător. Întrebarea este a cărui judecător? Nu cumva un judecător care cu ceva timp înainte a respins un dosar în care a fost implicat CNA? Aici CNA are o discreție nelimitată. Pe de altă parte, există un standard internațional în care, chiar dacă CNA transmite aceste sume de bani, agentul CNA nu ar trebuie să acționeze decât ca o persoană pasivă în acest proces. Adică, doar să propună această sumă de bani și să nu mai insiste mai departe. Dacă insistă, atunci aceasta este o provocare clasică care nu se acceptă conform standardelor europene anticorupție. Legislația moldovenească nu prevede o verificare a modului cum acești bani sunt transmiși. Trei este că, în mod normal, după transmiterea banilor ar trebuie să existe o verificare din partea unui organ independent, adică a unui judecător, a modului cum transmiterea a avut loc. În cazul de față astfel de mecanism de asemenea nu există. Iar un alt aspect este că, urmare a nepromovării testului de integritate, cel căruia i s-au transmis banii poate fi eliberat din funcție. Comisia de la Veneția a spus că în cazul judecătorilor acest lucru este straniu. De ce? Deoarece legea reglementează clar cum eliberarea din funcție a unui judecător ar trebui să aibă loc: nu prin testul de integritate, ci prin procedură disciplinară. Iar legea se pare că eludează procedura generală stabilită pentru consilierea judecătorilor.”
Europa Liberă: La adoptarea legii a existat un aviz deja şi ministrul Efrim se întreba cum e posibil ca de la Consiliul Europei să vină două aprecieri diferite? Una la adoptarea legii și iată acum de la Comisia de la Veneția alt aviz cu rectificări substanțiale?
Vladislav Gribincea: „Din câte cunosc eu chiar şi avizul anterior indica asupra unor carenţe în proiectul de legi. Nu atât de multe câte scos în evidență Comisia de la Veneția, dar ele oricum existau. Convingerea noastră este următoarea: pentru a recurge la acest procedeu trebuie să existe o informație anumită, pe un anumit judecător, că ar fi predispus să ia mită. Iar după aceasta ar trebuie să existe o procedură clară de documentare, de pregătire a operațiunii, precum și a modului de transmitere a banilor sau a altor favoruri, iar ulterior aceste transmiteri ar trebuie să fie examinate în cadrul unor proceduri speciale și după aceasta ar trebui să se ia o decizie. Cu alte cuvinte, transmiterea în cazurile judecătorilor ar trebuie să fie făcută în cadrul unui mini proces similar procesului penal. Rezerva noastră, a Centrului de Resurse Juridice, faţă de această lege atunci când ea a fost adoptată era următoarea – în cazuri potențiale de corupere penală, adică în cazul în care se cunoaște că persoana vrea să ia mită și ia mită, şi în cazul testului el pică acest test, aceasta este infracțiune clasică - pentru așa ceva se condamnă penal conform cerințelor europene. Prin mecanismul de testare a integrității se poate crea o situație în care situațiile penale să fie transferate în situații mai simple, adică disciplinare, pur și simplu de eliberare din funcție a judecătorului. Și noi nu considerăm că aceasta este o soluție adecvată pentru riscurile de corupție existente în Republica Moldova. Comisia de la Veneția a confirmat același lucru.”
Europa Liberă: Dacă legea va fi modificată în spiritul şi litera acestor constatări ale Comisiei de la Veneţia, va însemna că testările operate de CNA până acum au fost făcute degeaba?
Vladislav Gribincea: „Din câte înțeleg eu, până acum testări a integrității în cazul judecătorilor nu a avut loc. Cel puțin CNA a informat Comisia de la Veneția că nu au avut loc astfel de testări. Opinia Comisiei de la Veneția nu se expune aspra altor categorii de angajați și aici trebuie să subliniem că Comisia de la Veneția a examinat doar două întrebări: prima întrebare este dacă legea, așa cum este, nu încalcă independența judecătorilor, fiindcă judecătorii au garanțiile de independență, alte profesii - nu au. Şi doi, dacă nu cumva se încalcă dreptul la respectarea vieții private a acelor judecători. Adică opinia Comisiei de la Veneția se referă exclusiv la judecători și nu la celelalte categorii. Nu este exclus ca în privința altor categorii, în care nu există cerințe europene așa de mari de independență, legea să fie aplicată fără limite.”
Europa Liberă: Dar în condițiile moldovenești, nu credeți că dacă anumite prevederi din lege vor fi invalidate testări de așa gen în privința judecătorilor nici nu vor fi efectuate?
Vladislav Gribincea: „Este riscul ca acest lucru să nu să se întâmple, dar convingerea mea este că dacă mecanismul se îmbunătățește, mecanismul de testare a integrității poate să existe. De ce nu? O altă nuanță este că în marea majoritate a țărilor astfel de testări ale integrității sunt proceduri penale, și nu disciplinare cum sunt la noi.”
Europa Liberă: Curtea Constituţională ar putea neglija parţial sau în totalitate avizul?
Vladislav Gribincea: „Comisia de la Veneția a mai dat avize, inclusiv cu privirea la imunitatea judecătorilor, în primăvara acestui an și a spus că limitarea imunității judecătorilor este un lucru normal. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a declarat neconstituţionale unele prevedere ale legislației moldovenești, neglijând în esență avizul Comisiei de la Veneția. Totuși, în acest caz nu cred că lucrurile se vor întâmpla așa și Curtea Constituțională va declara neconstituțional integral sau în parte legea. Intuiesc că acest lucru va fi făcut inclusiv din cauza că legea vizează şi judecătorii Curții Constituționale.”
