„Deprecierea masivă a rublei faţă de dolar şi euro erodează remitenţele muncitorilor moldoveni din Rusia. Doar astăzi rubla rusească s-a depreciat cu circa 20% şi a depăşit cota de 100 de ruble pentru un euro şi de 80 de ruble pentru un dolar american la bursa de la Moscova”, scrie un autor al portalului „Deschide ştirea”. În relatare se exemplifică în felul următor impactul - dacă în vară un muncitor moldovean trimetea acasă 810 USD având un salariu de 30 mii de ruble la un curs de 37 de ruble pentru un dolar, în prezent în urma deprecierii rublei salariul acestuia s-a redus la 400 USD”. Un expert al Institutului „Viitorul”, Corina Gaibu, este citată de portalul „Agora” anticipând că deprecierea rublei ruseşti, în raport cu dolarul american şi moneda europeană, va determina, estimativ, 20-30% dintre moldovenii angajaţi în Federaţia Rusă să revină acasă. „Există riscul pentru migranţi să-şi piardă locul de muncă şi se vor întoarce acasă. Aceasta este o provocare pentru noul Guvern, o provocare care poate fi gestionată, pot fi găsite locuri de muncă”, a mai spus expertul.
După Mold-street.md, şi „NewsMaker” scrie despre reducerea spectaculoasă a activelor unei bănci comerciale de la Chişinău - „Unibank”. Acestea s-au redus într-o lună cu 58% sau cu 4,775 miliarde de lei – de la 8, 182 miliarde la sfârşitul lui octombrie la 3,407 miliarde de lei (sfârşitul lunii noiembrie). Banca a confirmat, dar a refuzat să ofere explicaţii, notează portalul.
Reacţie la ştirile despre problemele financiare ale regiunii transnistrene, agenţia „Infotag” o citează pe Alevtina Slincenko, ministrul Dezvoltării Economice al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene. Ea spune că PIB-ul acestei regiuni separatiste se va reduce, că în noiembrie executarea planului bugetului a constituit circa 82%, că nivelul comerţului extern faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut s-a redus cu peste 21%, constituind 78,8%, că totodată s-au redus exporturile şi importurile”, a mai spus Alevtina Slincenko.
În „Panorama”, publicistul Dmitri Ciubaşenco numeşte „dezmăţ” şi „fărădelege” ale statului moldovenesc ceea ce se întâmplă cu partidul politic „Patria” şi spune că acestea au depăşit toate limitele imaginabile. Autorul critică mai ales ceea ce numeşte „lipsă de reacţie” din partea europenilor. Atunci când reprezentanţii partidului „Patria” le spun diplomaţilor europeni că aşa ceva n-a mai fost în Moldova, aceştia răspund: Ba a fost. Pe timpul lui Voronin! Voronin doar l-a băgat degeaba la puşcărie pentru zece ani pe Pasat”. „Bravo europenilor!”, exclamă Ciubaşenco. „Aşa cum stau lucrurile voi veţi ajunge să-l invocaţi şi pe Stalin…”, ironizează el.
Editorialistul Petru Bogatu menţionează în articolul său din „Ziarul Naţional”, articol întitulat „Defectul capital al negocierilor pentru formarea noii coaliţii”, că „hiba insuportabilă a discuţiilor tripartite este deficitul de comunicare şi lipsa de transparenţă”. Potrivit editorialistului, „nu e vorba despre prezenţa la negocieri a reprezentanţilor puterilor aliate, a mass-media şi societăţii civile. Acest lucru este binevenit, dar şi o anumită discreţie a discuţiilor poate fi înţeleasă până la un punct. Mai greu de acceptat este ermetismul negocierilor. Secretizarea lor excesivă. Incapacitatea partidelor de a relaţiona cu cetăţenii în general şi cu propriul electorat în special”.
În editorialul său din „Ziarul Naţional” Nicolae Negru scrie că, de fapt, „Coaliţia largă”, la care s-a referit liderul PCRM, este o idee lansată de unii comentatori politici. Aceasta e puţin probabilă şi chiar puţin folositoare în actualele condiţii. Căci, oricât de proeuropean s-ar declara azi Voronin, nu se ştie cum se va comporta el mâine, dacă Putin îl va chema şi îi va asculta păsul, vreo cinci minute, pe coridorul Kremlinului, cum a făcut cu Dodon”. „Dar şi aşa, - susţine în continuare editorialistul, - un PCRM dominat de reflexe proruseşti şi românofobe poate deveni un talaghir în mersul R. Moldova spre UE. Numai dacă PL ar decide să se retragă de la negocieri, atragerea PCRM la guvernare ar deveni inevitabilă, pentru a nu organiza alegeri anticipate în R. Moldova”. Pe de altă parte, dl Negru crede că „o înţelegere, însă, cu PCRM în chestiunea alegerii şefului statului este necesară acum şi, iarăşi, numai transparenţa negocierilor prezintă o oarecare garanţie că se poate reuşi în acest sens”.
„Moldavskie Vedomosti” citează mai multe afirmaţii ale fostului secretar executiv al PCRM, Iurie Muntean, în cadrul emisiunii „Politica” la TV7, în special aceea că „UE şi SUA l-au forţat pe Voronin să accepte colaborarea cu coaliţia proeuropeană”. „Atunci când ambasadorul SUA şede la preşedintele partidului de opoziţie două ore – şi eu ştiu că ambasadorul vorbeşte rusa - înţeleg că este de fapt un instructaj. Când brusc, la o întâlnire cu ambasadorul în aprilie 2014, Voronin a declarat că în lista PCRM nu vor mai fi radicali, iar pe noi ne-a numit „grupul Tkaciuk, este limpede că i s-a cerut acest lucru mai devreme, iar ambasadorului îi răspundea ca unui curier”, a spus Iurie Muntean care a mai subliniat: SUA şi europenii l-au influenţat în mod evident pe Voronin”.
Noul ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, deputatul social-democrat Angel Tîlvar este citat de „Timpul” declarând că „noi, românii care am avut privilegiul de a rămâne în patria noastră mamă, trebuie să facem mult mai mult decât am făcut până acum pentru ca fraţii noştri din Basarabia să simtă că, în pofida soartei potrivnice care ne-a împiedicat să fim o singură ţară, nu le-am uitat şi nu le-am negat niciodată originea, conştienţi fiind că formăm un singur popor”.
