Linkuri accesibilitate

„Sorry, Putin, economia Rusiei este condamnată”


Reacții la tentativa Băncii Centrale de la Moscova de a stopa căderea vertiginoasă a rublei ruse.

O creștere masivă a ratei dobânzii operată peste noapte de Banca Centrală a Rusiei a făcut ca rubla să crească spectaculos marți față de dolar, cu 5%, oprind momentan declinul monedei rusești, dar prevestind mari probleme economice, scrie agenția AP. Detalii despre decizia dramatică a Băncii Centrale rusești și despre posibilul ei impact.

Economiștii occidentali și unii analiști ruși independenți au avertizat că mărirea spectaculoasă a ratei dobânzii de la 10,5% la 17% poate opri căderea rublei, dar riscă să arunce economia rusească într-o recesiune profundă.

Rubla se tranzacționa în primele ore ale zilei de marți la cursul de 61 de ruble pentru un dolar, după ce luni pierduse cam 10% din valoare în cea mai mare prăbușire înregistrată în curs de o zi din 1998 încoace.

Într-o declarație de presă citată de AP, Banca de investiții Sberbank-CIB, cu sediul la Moscova, a spus că decizia Băncii Centrale de a mări cu aproape 7 procente rata-cheie a dobânzii are ca scop să aducă stabilitate pe piața de schimb valutar, care s-a comportat „irațional” în ultimele săptămâni. Sberbank adaugă însă că nu este sigur că această măsură dramatică va opri căderea rublei.

„Washington Post” scrie în pagina electronică, imediat după mărirea dobânzii anunțată la Moscova, că economia rusă se va confrunta cu mari probleme indiferent ce va face Banca Centrală și guvernul.

În articolul intitulat: „Sorry, Putin, economia Rusiei este condamnată”, jurnalistul economic Matt O Brien scrie că Rusia se află în fața unei crize „clasice” pentru economiile emergente și pentru o economie care depinde prea mult de exportul de petrol.

„O combinație de producție de țiței sporită în Statele Unite și o cerere de petrol mai mică în Europa, China și Japonia a lovit Rusia din plin”, scrie autorul. „Petrol mai ieftin înseamnă pentru companiile rusești mai puțini dolari de schimbat în ruble, ceea ce înseamnă o cerere mai mică de ruble pe piața financiară – și implicit devalorizarea ei. La aceasta se adaugă efectul sancțiunilor internaționale… care au lăsat Rusia fără dolari”.

Matt O Brien scrie că economia rusă este acum într-un cerc vicios. „Economia rusă are nevoie de dobânzi coborâte ca să-și reia creșterea, dar companiile ruse au nevoie urgentă de dobânzi ridicate ca să nu se prăbușească rubla, și să nu li se scumpească și mai mult datoriile în dolari. Așadar, ca să folosim un termen tehnic – continuă autorul – rușii au cam… încasat-o indiferent ce măsuri vor lua. Dacă Banca Centrală lăsat rata dobânzii neschimbată, rubla și-ar fi continuat procesul de dezintegrare, inflația ar fi urcat, iar corporațiile rusești mari ar fi intrat în faliment – dar creșterea economică nu s-ar fi prăbușit așa de tare. În noile condiții, când Rusia a optat pentru o terapie de șoc în sprijinul cursului rublei, riscă să intre într-o recesiune accentuată. Banca Centrală estima deja luni că dacă prețul petrolului rămâne la nivelul de 60 de dolari pe baril economia se va contracta la anul cu 4,5 – 4,7% - dar rubla ar putea fi salvată.”

Dacă declinul însă nu se oprește acum – avertizează O Brien – Rusia ar putea fi nevoită să introducă controale ale capitalului ca să proptească rubla și mai mult, iar în ultimă instanță ar putea fi nevoită să ceară ajutorul FMI ca să nu intre în faliment.

Agenția Reuters scrie și ea într-o relatare de la Moscova că pentru rubla rusească astăzi este ziua „judecății de apoi” - pentru că piețele vor vrea să vadă dacă decizia Băncii Centrale este suficientă pentru a opri devalorizarea.

Într-o opinie originală, analista de la Forex Club din Moscova Alena Afanasyeva a declarat agenției Reuters că motivul principal al căderii rublei nu a fost scăderea prețului petrolului, ci multele zvonuri care circulă la Moscova despre posibile restricții pe piețele de capital, asemănătoare celor introduse în timpul crizei din 1998.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG