Organizația anticorupție Transparency International Moldova a estimat că volumul mitei plătite în Republica Moldova în 2014 a fost în creștere și a ajuns 1 miliard 300 milioane de lei. Un studiu dat publicității astăzi mai spune că a sporit volumul mitei plătite de simplii cetățeni, nu de firme. Transparency International a făcut estimările pe baza unor sondaje sociologice.
Experţii Transparency International Moldova au schiţat valoarea estimativă a mitei plătite în Republica Moldova pe parcursul acestui an după ce au intervievat peste o mie de simpli cetăţeni şi 500 de businessmani. Astfel, pe parcursul acestui an, volumul mitei oferite de gospodăriile casnice este de aproape 900 milioane lei, iar cifra ajunge la 1 miliard 300 de milioane lei, dacă se iau în calcul şi plăţile informale achitate de mediul de afaceri.
Acum doi ani, când organizaţia a realizat un sondaj similar, volumul estimat al mitei plătite de simplii cetăţeni şi oamenii de afaceri era cu 200 milioane de lei mai puţin. Chiar dacă se iau în calcul rata inflaţiei şi majorarea numărului de gospodării, oricum volumul plăţilor neoficiale este în creştere, constată directoarea Transparency International Moldova. În opinia moldovenilor, mai adaugă Lilia Carasciuc, veriga slabă în procesul combaterii corupţiei ar fi sistemul judiciar:
„Cauzele răspândirii corupţiei: cea mai principală lumea o vede că persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, adică impunitatea crează consecinţe grave pentru Republica Moldova. Care este ramura pe care o consideraţi cea mai coruptă, iarăşi, aici e vorba de un indicator de percepţie, majoritatea consideră judiciarul, constatare cu care noi suntem de acord. Nici nu din sensul de cît se plăteşte şi se primeşte mită, dar din sensul impactului: dacă nu combatem corupţia în domeniul judiciar, nu vom reuşi în alte domenii.”
Raportul prezentat astăzi de Transparency International Moldova mai constată că oamenii simpli dau cel mai des mită în instituţii medicale, şcoli şi la poliţie, iar în topul celor mai des mituiţi de către bussinesmani mai intră inspectorii fiscali şi vameşii, se arată în sondaj. Chiar dacă majoritatea respondenţilor cred că funcţionarii corupţi ar trebui mai dur sancţionaţi, puţini dintre aceştia au curajul să denunţe cazurile de corupţie, se mai arată în sondajul realizat de Transparency International Moldova.
Studiul a fost prezentat astăzi în cadrul celei de-a zece-a ediţii a Conferinţei Naţionale Anticorupţie, organizată anual de Centrul Naţional Anticorupţie.
În cadrul evenimentului, directorul CNA, Viorel Chetraru, a vorbit despre o creştere, cu 30 la sută, a dosarelor trimise de către ofieţii centrului în instanţă. Astfel, de la începutul acestui an, au ajuns pe masa judecătorilor 267 de cauze penale, din cele 560 pornite în această perioadă. În dosarele Centrului figurează judecători, şefi de agenţii, reprezentanţi ai inspectoratului fiscal şi din sistemul bancar. Cum se explică faptul că, în pofida acestor date optimiste, schimbările nu au fost resimţite de cetăţeni, l-am întrebat pe Viorel Chetraru, directorul CNA:
„Cu siguranţă percepţia cetăţeanul propriu-zis, atunci când vorbim despre combaterea corupţiei, este formată de sentinţele judecătoreşti. Nu este important doar să constatăm aceste cazuri, este important ca aceste cazuri să ajungă în instanţă, ci este important ca instanţa să se expună pe fiecare caz în parte, să nu rămână niciun caz în afară. Este nevoie de timp, dar, cel puţin în această perioadă, din punctul meu de vedere, lucrurile s-au schimbat, cu siguranţă nu cu viteza pe care ne-o dorim noi.”
De altfel, astăzi, într-un apel către partidele care negociază crearea coaliţiei de guvernare, 29 de ONG-uri, au cerut ca reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei să constituie prioritatea viitoare guvernări. Semnatarii apelului s-au arătat convinşi că aceste domenii sunt cruciale pentru sporirea investiţiilor externe, creşterea economică şi dezvoltarea durabilă a ţării.
