Annely Ute Gabanyi, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate, Stiftung Wissenschaft und Politik, din Berlin, acordă un interviu în ultimul număr al revistei 22, în care comentează rezultatul alegerilor prezidențiale din România. În opinia sa, opțiunea pentru Klaus Iohannis, un etnic german, minoritar deci, și de religie luterană, a demonstrat că România este o țară specială. Aceasta, fiindcă minoritatea germană are o reprezentare „în doză homeopatică” în societatea românească și totuși a reușit că catalizeze votul tinerilor, să dea electoratului curaj pentru un nou început și încredere într-o Românie consolidată în lume și în Uniunea Europeană. Cercetătoarea se teme însă că imensa popularitate a președintelui ales îi poate face într-un fel rău: de la această cotă, nu poți decât scădea, spune domnia sa. Avantajul este că Iohannis va fi un președinte în limitele Constitutiei, așa cum românii nu au mai avut. Invitata lui Octavian Manea, de la revista 22, discută și sprijinul aparte pe care cancelarul Angela Merkel s-a arătat dispusă să i-l ofere lui Klaus Iohannis. Se explică sentimentul unei reale oportunități de a avea un bun partener de dialog chiar în România, țara vecină și înrudită cu Republica Moldova, de care cancelarul Germaniei este foarte preocupată. Merkel a mai încercat și în 2006, prin președintele de atunci al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, să ajungă la o deblocare și rezolvare a dosarului transnistrean, dar a eșuat. O bună conlucrare cu România ar putea deschide o nouă perspectivă, rezultă din cele spuse de cecetătoarea de la Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin.
Site-ul revistei 22 reproduce un articol semnat de Nicolae Țion, scris pentru Contributors.ro, în care se vorbește tot despre președintele de etnie germană al României, despre diaspora, minorități și vot regional. Comentatorul crede că nu e bine să se treacă sub tăcere votul diferit al diferitelor regiuni din România, în speță al Transilvaniei. Este o realitate și ea trebuie asumată ca atare, fără temeri de rupere a unității naționale. „E vremea să îngropăm sloganele naționaliste care au menținut unitatea românilor de 2000 de ani prezenți în spatiul carpato-danubiano-pontic și să afirmăm fără rușine moștenirea distinctă și caracterul diferit al celor trei regiuni, fără să ne fie frică că, așa făcând, vom da curs unora sau altora să își vocifereze dorințele separatiste. (...) Deosebirile regionale nu fac decât să exalte un spirit tipic al locului, ce nu dă numai culoare, dar construiește o sănătoasă identitate regională, care poate stimula eonomia, turismul și cultura în feluri mult mai naturale decât va putea vreodată o economie și o cultură centralizate”, scrie Nicolae Țion.
În fine, de asemenea în revista 22, e de reținut comentariul, semnat de Andrei Cornea, în care se face apel voalat la „înțelepciunea” premierului social-democrat Victor Ponta: ar trebui să demisioneze cât mai repede. Chiar dacă deocamdată președintele ales nu-l poate îndepărta de la cârma guvernului, chiar dacă n-o va putea face nici după preluarea efectivă a puterii, Ponta tot va cădea. O moțiune de cenzură care să treacă prin Parlament în sesiunea de după 1 februarie nu i se pare lui Cornea deloc exclusă. În opinia sa, Victor Ponta este vinovat, alături de Liviu Dragnea, mîna sa dreaptă din Partidul Social Democrat, că a încercat să împiedice votul românilor din diaspora.
