Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat recent un club de presă despre rolul presei în promovarea valorilor europene şi a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Jurnaliştii au încercat să răspundă la întrebarea: Cum trebuie abordate subiecte ce ţin de integrarea europeană, în urma ratificării Acordului de Asociere R. Moldova-UE, având în vedere totodată faptul că opţiunile cetăţenilor sunt divizate aproape în jumătate, când este vorba despre calea spre vest sau spre est. Relatează Tamara Grejdeanu:
Jurnaliştii care au participat la dezbatere îşi amintesc că primele articole informative despre vectorul european au apărut în anul 2004, cu intenţia de a-l face pe fiecare cetăţean să înţeleagă ce reprezintă Uniunea Europeană. Au trecut 10 ani de atunci şi acest obiectiv rămâne în picioare, notează jurnaliştii. Ei constată că, în mare parte, subiectele jurnalistice care se referă la Uniunea Europeană, fie scot în prim-plan doar beneficii, fie camuflează realitatea. Judecând după asemenea exemple, Ion Mazur, de la Asociaţia Presei Independente, le-a recomandat jurnaliştilor să nu uite de principiul echidistanţei şi corectitudinii, pentru a nu manipula nicidecum publicul:
„Sunt multe istorii de succes în Republica Moldova, sunt multe lucruri pozitive pe care jurnaliştii în fiecare zi ar trebui să le vorbească, să le expună jurnaliştilor în mod echilibrat, pe înţelesul acestora. El trebuie să analizeze atent toate problemele şi să prezinte cititorului şi părţile bune, şi părţile slabe, în felul acesta să nu facem propagandă, dar o informare corectă. Numai în acest fel oamenii nu o să ne respingă, ci o să primească acest proces firesc.”
Dacă în Republica Moldova jurnaliştii sunt încă la etapa de explicare a valorilor şi a principiilor de funcţionare a structurilor europene, atunci în statele membre jurnaliştii încearcă să le arate oamenilor că deciziile luate la Bruxelles nu sunt sterile, ci pot avea impact asupra lor.
Un exemplu în acest sens este şi Republica Cehă, spune jurnalista Silvie Houskova, specializată pe tematici europene, la ziarul "Hospodarske Noviny” din Praga. În opinia ei, despre Uniunea Europeană este cazul să se vorbească în istorii, reuşite sau nu, care să convingă cetăţeanul simplu că anumite schimbări se produc, lucru valabil inclusiv pentru Republica Moldova, mai spune Silvie Houskova:
„Acum că aveţi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, rolul jurnaliştilor este să îi caute pe oamenii care vor avea de câştigat de pe urma lui şi să îi arate. Sunt cei care nu prea cunosc multe despre acest acord, cum ar fi, de exemplu, o bunică de la ţară, care se întreabă ce viitor vor avea nepoţii săi. Ei şi celorlalţi cetăţeni trebuie să le spuneţi ce oportunităţi de studiere şi afirmare vor avea tinerii. De fiecare dată trebuie să găsiţi o istorie reală şi să o povestiţi aşa cum este şi cum se va schimba.”
O altă interlocutoare ne-a fost Karolina Kottova, de la Departamentul de relaţii cu presa a Delegaţia Comisiei Europene din Praga. Ea susţine că cel mai frecvent oamenii dau dovadă de lipsă de interes atunci când vine vorba de UE, eurosceptici fiind atât în ţările care se vor parte a familiei europene, cât şi în ţările care au făcut deja acest pas. Totuşi, oricât de neinteresante ar părea unele subiecte, un jurnalist profesionist va găsi întotdeauna o cale de a interesa cititorii, crede Karolina Kottova. Iar reţeta este simplă: e nevoie de interes, bun-simţ şi totodată libertate editorială:
„Indiferent despre ce ar scrie, moralitatea de care dă dovadă jurnalistul este cel mai important lucru. Şi recunosc că poate fi dificil, pentru că întotdeauna există nişte convingeri personale. De asemenea, jurnaliştii trebuie să aibă libertatea de a decide, cum scriu despre Uniunea Europeană şi încotro se mişcă societatea, întrucât nu peste tot reformele dau rezultate bune imediat.”
În Cehia, spun jurnaliştii pe care i-am întâlnit acolo, în procesul de integrare europeană, presa a creat o oarecare presiune asupra politicienilor, lucru care i-a făcut să fie mai prudenţi în declaraţii şi să nu exagereze cu laude. Acest lucru poate fi de învăţătură şi pentru mass-media din Republica Moldova, cred ei, astfel încât să nu se creeze mituri despre Uniunea Europeană.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenţei proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
