Austria este singura țară europeană unde donațiile din străinătate către partidele politice pot fi anonime, ba chiar, până recent, puteau fi nelimitate.
Combinat cu sistemul bancar austriac, unde conturile pot fi anonime, sistemul donațiilor anonime din străinătate poate fi considerat ca o variantă extremă a ingineriei financiare prin care partidele politice își pot asigura o finanțare ilegală și extrem de dificil, sau imposibil, de controlat.
In general, în democrații finanțarea partidelor politice din străinătate este extrem de strict reglementată, sau, cel mai adesea, pur și simplu interzisă. Țări precum Georgia sau Ucraina au avut partide politice finanțate din străinătate în momente critice, însă în general în democrații partidele politice omologate și oficializate primesc o finanțare de la stat, completându-și restul cu cotizații și donații interne.
In Germania, de pildă, donațiile din străinătate, ca și cele anonime, sunt strict interzise. Sigur, asta e compensat prin faptul că în Germania nu există plafon în cheltuieli și că, spre deosebire de Franța, partidele politice pot cheltui oricât doresc pentru o campanie (probabil echivaletul faptului că în Germania nici pe autostrăzi nu există limită de viteză).
In Franța, unde donațiile private sunt limitate la 4.500 de euro, legea interzice orice donație din partea unor state sau structuri politice străine. Persoane private străine pot însă dona, în limita acelor 4.500 de euro la care plafonează legea contribuțiile particularilor.
Cel mai recent scandal legat de finanțarea din străinătate a partidelor vine însă tot din Franța, unde Frontul Național, partidul de extrema dreaptă care a obținut un sfert din voturi la alegerile europene din mai, a obținut recent un împrumut de 8 milioane de euro de la o bancă rusească.
Imprumutul a fost mediat de un europarlamentar francez care a fost, de altfel, “observator” (cu multe ghilimele) în “alegerile” din Donețk.
Recent, bănci rusești au oferit împrumuturi practic tuturor partidelor extremiste și anti-europene din Uniunea Europeană, precum Hrisi Avghi din Grecia, Vlaams Belang din Belgia, Liga Nord din Italia, Jobbik din Ungaria și înșelător numitului Partidul Libertății din Austria.
Cel puțin într-unul din cazuri, cel al Frontului Național francez, lidera, Marine Le Pen, a spus limpede că acel împrumut de 8 milioane este în perspectiva alegerilor din 2017.
-----------------
Utilizarea fondurilor din străinătate şi depăşirea plafonului maxim admis de cheltuieli nedeclarate în campania electorală sunt interzise expres în legislaţia Republicii Moldova şi pot servi drept motiv pentru a exclude un concurent electoral din cursă. Tocmai aceste două abateri pe care poliţia susţine că le-a probat au stat la baza deciziei instanţei judiciare pentru eliminarea Partidului Patria. Nedeclararea tuturor cheltuielile, dar şi proveniența banilor utilizaţi de concurenţii electorali este o practică devenită deja tradiţională în Republica Moldova, însă este o premieră pedepsirea atât de dura a unui concurent electoral, observă mai mulţi experţi. Întrucât Partidul Patria potrivit majorităţii sondajelor ar fi trecut cu un scor confortabil în parlament, iar penalizarea survine cu doar trei zile înainte de alegeri îi determina pe mai mulţi experţi să creadă că este un precedent periculos care pune la îndoială asigurarea unui proces electoral democratic şi corect. Este prematură însă afirmaţia că justiţia ar fi acţionat selectiv în situaţia respectivă spune expertul de la Promo-lex Pavel Postică:
„Nu putem vorbi încă despre o justiţie selectivă deoarece avem doar o singură situaţie în care a fost aplicată o astfel de sancţiune drastică. Este o premieră pentru Republica Moldova. în cazul în care astfel de alegaţii argumentate şi dovedite vor fi tratate altfel decât cum a fost tratat Partidul Patria am putea vorbi într-adevăr despre o justiţie selectivă.”
Doar în rapoartele de monitorizare a campaniei electorale realizate de Asociaţia Promo-Lex se constată că cele mai importante partide nu ar fi raportat cheltuieli de cel puţin câteva milioane de lei. Bunăoară, cel puţin patru partide PLDM, PD, PL şi PSRM nu au declarat şi cheltuielile folosite pentru întrunirile cu alegători din diaspora, întruniri care potrivit experţilor s-ar fi putut organiza şi cu ajutorul unor fonduri din străinătate. Din nou Pavel Postică:
„În cazul în care nu se atestă cheltuielile respective în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali apar dubii rezonabile cu privire la faptul că aceste activități au fost susţinute nemijlocit în ţările respective sau că cheltuielile respective au fost achitate în ţara în care au fost desfășurate. Asta ar însemna o susţinere indirectă a campaniei electorale din exterior.”
Pentru că deja există precedentul de taxare a unui concurent electoral pentru încălcarea prevederilor de finanţare a campaniei electorale experţii spun că CEC-ul se va vedea silită să trateze echitabil şi uniform toţi concurenţii electorali când va socoti banii cheltuiți de ei în lupta pentru putere.
