Linkuri accesibilitate

Dialogul de la St. Petersburg din nou amînat


Lothar de Maiziere cu vicepremierul rus Viktor Zubkov, la deschiderea celei de-a zecea reuniuni a Forumului germano-rus Dialogul de la St. Petersburg la Eekaterinburg în 2010
Lothar de Maiziere cu vicepremierul rus Viktor Zubkov, la deschiderea celei de-a zecea reuniuni a Forumului germano-rus Dialogul de la St. Petersburg la Eekaterinburg în 2010

Criza ucraineană şi tensionarea relaţiilor bilaterale, germano-ruse.

Guvernul federal german a confirmat că din cauza crizei din Ucraina, Forumul Dialogul de la St. Petersburg (rus. Петербургский диалог) a fost din nou amînat. Iniţial reuniunea bilaterală ruso-germană trebuia să aibă loc în octombrie, la Soci. Din motive similare, a fost contramandată, tot atunci, şi întîlnirea programată a preşedintelui Vladimir Putin cu şefa guvernului german, Angela Merkel.

Forumul Dialogul de la St. Petersburg a fost iniţiat în anul 2001 de către fostul cancelar Gerhard Schröder şi urma să impulsioneze schimbul de informaţii, cît şi schimbul de experienţe între diferitele organizaţii non-guvernamentale, fundaţii sau asociaţii cultural-artistice.

Potrivit presei germane, autorităţile guvernamentale de la Berlin, implicate în organizarea Dialogul de la St. Petersburg, intenţionează să reformeze şi Forumul germano-rus. Forumul are, între altele, sarcina de a stabili liniile de bază pentru consultări între societatea civilă din Germania şi cea din Rusia.

Amînarea Dialogului de la St. Petersburg este rezultatul armonizării părerilor la nivel guvernamental, adică între creştin-democrata Angela Merkel şi ministrul social-democrat de externe, Frank-Walter Steinmeier. Purtătorul de cuvînt al guvernului, Steffen Seibert, a confirmat, în consecinţă, nu numai amînarea Dialogului, ci s-a referit şi la aşteptările Berlinului:

„O reuniune a membrilor [Dialogului – n.n.], în momentul de faţă, ar fi micşorat şansele impunerii unor reforme.”

Purtătorul de cuvînt a explicat apoi cum îşi imaginează guvernul aceste reforme, adăugînd:

„Este important ca dialogul la nivelul societăţii civile cu Rusia să continue. Trebuie găsită o cale, prin care reprezentanţi importanţi ai societăţii civile germane se pot regăsi în acest Dialog, să nu se simtă marginalizaţi în Dialogul de la St. Petersburg”.

Critici la adresa componenţei delegaţiilor ruse care în trecut au participat la întrunirile Dialogului au existat de la bun început. Mai ales prezenţa unor persoane apropiate Kremlinului nu era agreată de organizaţiile umanitare. Acestea criticau faptul că tocmai Comisia răsăriteană a Industriei Germane (Ostausschuss der deutschen Wirtschaft) încearcă să-şi impună viziunea proprie în cadrul Dialogului. Comisia amintită este mai degrabă interesată de consolidarea unor relaţii economice decît de discutarea critică a unor aspecte legate de societatea civilă sau de probleme cultural-artistice.

Cum îşi imaginează guvernul german reformele despre care a vorbit purtătorul de cuvînt rezultă dintr-un document care a fost citat de ziarul Frankfurter Allgemeine. Autorii documentului sunt deputatul creştin-democrat Andreas Schockenhoff, ecologista Marieluise Beck, adjunctul secretarului general al Fundaţiei Konrad Adenauer, Gerhard Wahlers, şi directorul Fundaţiei „Heinrich Böll”, Ralf Fücks. Aceştia propun o modificare a structurii Dialogului şi mărirea numărului membrilor din comitetul de conducere. Totodată, ei mai cer şi separarea Dialogului de consultările guvernamentale ruso-germane.

Dacă aceste modificări vor fi acceptate, va scădea şi influenţa unor politicieni care s-au distins printr-o atitudine prea „îngăduitoare” faţă de echipa lui Putin. Între aceştia se află fostul premier creştin-democrat est-german, Lothar de Maiziére şi ex-premierul social-democrat din landul răsăritean Brandenburg, Mathias Platzeck, care este şi şeful Forumului germano-rus.

Previous Next

XS
SM
MD
LG