Curtea Constituţională a respins astăzi două sesizări primite în ultimele zile de la actorii electorali: una vizând dreptul unor miniştri de a candida în această competiţie electorală şi alta – numărul secţiilor de votare care vor fi deschise în Federaţia Rusă. Curtea a spus astfel că miniştrii care au făcut parte din guvernul Filat II demis prin moţiune în martie anul trecut, pot figura pe listele electorale ale partidelor din care fac parte. La fel, Curtea a evitat implicarea în controversa legată de numărul de secţii de votare din Rusia, discriminator de mic în opinia autorilor faţă de alte locuri unde vor vota moldovenii.
Prima sesizare a fost formulată de Partidul Comuniştilor. Formaţiunea pretinde că miniştrii care au făcut parte din guvernul Filat II nu ar trebui să fie lăsaţi să participe la scrutinul din 30 noiembrie. În aprilie trecut, fiind sesizată în privinţa lui Vlad Filat, care după demisie încerca să revină în fruntea executivului, Curtea a spus că un premier demis în baza unor suspiciuni de corupţie nu poate să se regăsească din nou într-o funcţie de anvergura celei de şef de executiv. Comuniştii au pornit de la premisa că învinuirea s-ar putea extrapola şi asupra miniştrilor din guvernul pe care l-a condus.
În listele electorale ale partidelor ce participă la campanie se regăsesc opt astfel de nume, aflate în prim planul echipei de candidaţi cu care acestea s-au lansat în competiţia electorală.
Curtea Constituţională nu a văzut însă o legătură între aceste două situaţii. În decizia CC se spune, citez: „deşi învestitura se face în bloc, şi nu pentru fiecare membru al Guvernului în parte, pentru Prim-ministru acordarea încrederii comportă un caracter special, deoarece el este cel care, în calitate de candidat la această funcţie, a solicitat pentru Guvern votul de încredere şi a reuşit să-l obţină potrivit dispoziţiilor constituţionale”. Mai mult, Curtea Constituţională şi-a declinat competenţa de a se expune asupra condiţiilor pe care urmează să le întrunească un cetăţean pentru a fi ales în calitate de deputat în Parlament.
Norma legală nu îngrădeşte accesul la competiţia electorală decât unor candidaţi în privinţa cărora ar exista o hotărâre de condamnare emisă de o instanţă judecătorească.
Decizia Curţii Constituţionale în acest sens nu a fost surprinzătoare pentru tabăra analiştilor, care au observat caracterul electoral al cererii înaintate de Partidul Comuniştilor. Ţinând cont de faptul că majoritatea miniştrilor din guvernul Filat doi s-au regăsit pe lista guvernului condus de Iurie Leancă, politologul Vasile Croitoru se întreabă de ce PCRM nu a reacţionat în urmă cu un an, când miniştrii au fost confirmaţi în funcţie sau cel puţin la începutul acestei campanii electorale, atunci când listele partidelor au fost validate de Comisia Electorală Centrală?
„Partidul Comuniştilor special a lansat cu două săptămâni înainte de campania electorală sesizarea la Curtea Constituţională din considerentul că vrea să iasă cu ceva în faţă. Până în momentul de faţă, practic, nu prea a avut idei cu care să se lanseze în campanie şi cu care să iasă în evidenţă. Pe ei nu îi interesează anume decizia Curţii Constituţionale, cît discuţiile care se vor axa anume pe tema respectivă.”
O altă sesizare care se referă la alegerile din 30 noiembrie, respinsă astăzi de Curtea Constituţională, a venit din partea Partidului Socialiştilor. Acesta a contestat la Curte numărul secţiilor de vot deschise de autorităţi în Federaţia Rusă.
La alegerile din 2010, pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost deschise 4 secţii de votare, la care, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, s-au prezentat peste 4300 de cetăţeni moldoveni. Autorităţile spun că tocmai la aceste cifre s-au uitat atunci când au decis să deschidă în Rusia cinci secţii de vot. Chiar dacă socialiştii pretind că autorităţile vor să îngrădească astfel dreptul la vot al moldovenilor care muncesc în Rusia, pentru a evita un scor mai bun al partidelor pro-estice la scrutin, ascunzându-se în spatele unor reglementări inventate, curtea crede că astfel de litigii se soluţionează în tribunale de drept comun, nu la instanţa constituţională.
