Luni, 17 noiembrie, se implinesc 25 de ani de când în fosta Cehoslovacie au început demonstrațiile care au dus la căderea regimului comunist.
Ziua va fi marcata la Praga de multe manifestari, concerte, conferinte, expozitii si demonstratii. Simon Panek avea atunci doar 21 de ani.
A fost un participant activ la protestele de strada şi a facut parte din echipa lui Vaclav Havel, dramaturg și dizident, care a negociat transferul de putere de la comunism la democratie.
La putin timp dupa victoria revolutiei de catifea, Simon Panek, al carui tata a facut ani grei de puşcărie in timpul comunismului, a decis ca este momentul sa faca cite ceva si pentru alti oameni aflati la nevoie: a infiintat organizatia neguvernamentala People In Need.
Organizatia a acordat ajutor umanitar si sprijin oamenilor aflaţi marginalizați din punct de vedere social şi militanţilor pentru respectarea drepturilor omului.
People In Need s-a implicat masiv in ajutarea civililor prinși la mijloc în războaiele din Cecenia și din Balcani, dar și a celor care au de suferit in Ucraina, in Belarus si Cuba.
Intr-un interviu pentru Europa Liberă, Simon Panek şi-a amintit de momentele revolutiei de catifea şi a vorbit despre misiunea organizatiei pe care a creat-o.
„Să mergem la demonstratii, sa raspindim afise, sa participam la miscarile studenţeşti, toatea acestea erau la vremea aceea lucruri foarte normale pentru mine, pentru ca simteam ca trebuie să fac ceva, întii pentru ca voiam sa fiu liber si apoi pentru ca eram chiar foarte nefericit sa trăiesc într-un sistem bazat pe minciună”
Nu credeau însă atunci cei care participau la proteste că lucrurile s-au cumva foarte repede, din moment ce intregul sistem s-a prabuşit în doar citeva luni?
„Ne-am gindit ca o sa dureze luni sau chiar ani şi am fost surprinşi sa vedem cit de repede s-a naruit sistemul communist, cit de repede au renuntat comunistii la putere. Asa ceva se intimpla numai o data in viata, sa fii martor unor astfel de evenimente, să participi la rasturnarea unui sistem urit si vrednic de ura care ţi-a asuprit părinţii şi le-a influenţat atit de mult viata. Si să ai numai 22 de ani şi sa fii parte a acestei rasturnari.”
Desi lucrurile au evoluat atit de repede, în majoritatea tărilor foste comuniste perioada urmatoare a fost marcata de tulburari politice, de instabilitate. Simon Panek a hotarit sa infiinteze organizatia neguvernamentala People in Need.
„Am infiintat aceasta organizatie ca sa ripostăm la razboaiele din Balcani si din fosta Uniune Sovietica, asa ca in primii ani 1992-93 si pina in '97 – ne-am concentrat pe adunarea de fonduri, pe trimiterea de ajutoare si pentru insoţirea convoaielor umanitare in zonele de razboi. Foarte curind, tineri din Belarus ne-au cerut ajutorul, ne-au spus ca au fost dati afara din Universitati de presedintele Lukaşenka pentru ca au luat parte la demonstratii - am fost intrebati daca ii putem ajuta. La putin timp dupa aceea, au venit copii de imigranţi din Cuba şi ne-au spus, stiti, noi suntem incă sub regimul lui Fidel Castro, voi ştiţi ce înseamna sa trăiesti intr-o dictatura comunista. Ati putea sa ne ajutati sa trimitem niste carti de-ale lui Havel in Cuba, niste laptopuri, alte lucruri. Și ne-au spus ca noi stim cum sa ne purtam si cum sa procedam cu politia secreta, cu sistemul comunist si ca suntem mai utili decît americanii, care imediat când ajung in Cuba toata lumea ii recunoaste, si lucrurile merg prost pentru ambele părţi.”
În acest moment organizatia People in Need este implicată in Ucraina. A sustinut aici independenta presei, mai importanta acum ca niciodata, dar a trebuit sa se implice si in altfel de activităţi, strict umanitare..
„Pentru noi Ucraina este o cauza complicate pentru ca am avut proiecte aici de ani de zile cu societatea civila la Kiev si mai ales in Crimeea. Acum nu mai putem face asta. Acolo e acum o crita umanitara, și noi suntem implicati intr-o operatiune masivă in est. Se apropie iarna, și sute de mii de oameni au fost izgoniti de la casele lor, si prioritatea noastra principală acum este să-i ajutăm.”
Europa Libera l-a mai intrebat pe Simon Panek daca impărtaşeste ideea, din ce în ce mai raspindita, că la 25 de ani de la prabusirea comunismului si de la revolutia de catifea, oamenii şi-au pierdut, de fapt, iluziile.
„Eu cred ca suntem incă în tranziţie. Si dureaza mai mult decit am crezut. Imi amintesc ca tatal meu imi spunea in 1989 ca trebuie sa ne fie limpede ca pentru a repara raul facut de comunisti, pentru a repara societatea, pentru a repara tara, va fi nevoie de toti atitia ani citi le-au trebuit comunistilor ca sa o distruga.”