În România, Curtea Constituțională a decis că părinții care vor ca fiii și fiicele lor să studieze religia la școală trebuie să facă o cerere în acest sens. Până acum făcea cerere cine nu voia religie. Pare o diferență minoră, dar nu este așa.
Religia nu mai este obligatorie în școlile din România, aceasta este concluzia prin ricoșeu a deciziei Curții Constituționale care a declarat neconstituționale paragrafele din Legea învățământului referitoare la predarea orelor de religie în liceele și școlile generale.
Patriarhia Română declară că această decizie este „discriminatorie și umilitoare” fiindcă transferă toată responabilitatea asupra părinților, ceea ce nu se întâmplă și în cazul altor materii școlare. Altfel spus Biserica Ortodoxă ar vrea fie ca religia să fie la fel de obligatorie ca matematica, fie ca matematica și celelalte discipline să devină la rândul lor optționale odată cu religia.
Până acum orele de religie erau obligatorii și chiar dacă părinții făceau o cerere prin care încercau să-și scoată copilul de la această materie, lucrul era aproape imposibil. În primul rând pentru că orele de religie erau întotdeauna puse în mijlocul programului, iar școala nu putea asigura un program paralel, ca atare elevul era obligat să stea în clasă, chiar dacă nu era notat. În al doilea rând la aceste ore de religie nu se făcea istorie, ci catehism ortodox pur. Școlile care puteau asigura și reprezentarea altor religii au fost mereu foarte rare.
Curtea Constituțională a hotărât că este neconstituțional articolul din Legea educatiei care spune că la cererea părinților un elev poate să nu frecventeze orele de religie. Judecătorii constituționali au inversat complet lucrurile: dacă un părinte vrea ca fiul sau fiica sa să facă ore de religie atunci va trebui sa facă o cerere. Argumentul Curții pleaca de la premisa că trebuie să ceara cine doreste sa faca ceva, nu cine nu vrea.
Decizia Curții are loc după sesizarea Judecătoriei Buzău, excepția fiind ridicată de profesorul Emil Moise care a dat în judecată Liceu de Artă Margareta Sterian din localitate. Acelasi Emil Moise câștigase în primă instanță, având de partea sa Consililul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cazul împotriva Ministerului Educației în privința afișării simbolurilor religioase în școli, un proces început în 2005.
Totuși în 2008 Înalta Curte a decis că prezența icoanelor în școli este legală anulând astfel decizia CNCD. Această hotărâre a fost probabil influențată de o decizie a Curții Europeane a Drepturilor Omului de la Strasbourg în cazul crucifixului din şcolile italiene.
Într-un comunicat al Patriarhiei Române se arată că Biserica „nu poate contesta juridic în România decizia Curții Constituționale”, în schimb „va intensifica atenția și acțiunea ei pe diferite planuri pentru apărare și promovarea credinței creștine în societatea românească de astăzi, agresată sistematic de secularismul antireligioas”. Mai mult, „Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general”
Biserica Ortodoxă Romana se simte vexată și chiar amenință în urma hotărârii Curții Constituționale, fiindcă profesorii de religie nu vor mai putea fi angajați permanenți ai școlilor, ci doar prin contracte temporare. În plus este vorba și despre o pierdere simbolică a Bisericii Ortodoxe, care este în ultima vreme tot mai prezentă în spațiul politic, inclusiv în campania electorală din această perioadă în care a reușit performanța unei mobilizări fără precedent împotriva candidatului dreptei Klaus Iohannis, pe motiv că acesta este protestant.
În sfârșit, libertatea de conștiință nu va mai fi încălcată de către stat în complicitate cu biserica majoritară, revenindu-se la dreptul părinților de a le asigura copiilor educația în funcție de propriile convingeri, potrivit prevederilor Constituției României.
