Linkuri accesibilitate

Ucraina de est: „Impresia este că viitor nu există”


Protest pentru alimente la Makeevka
Protest pentru alimente la Makeevka

Proteste în orașul Makeevka din regiunea Donețk, aflat sub controlul separatiștilor pro-ruși în Ucraina de est.

În Makeevka controlată de separatiști au început proteste din cauza numărului insuficient de cartele alimentare. Luni, locuitorii orașului Makeevka din regiunea Donețk a Ucrainei, localitate aflată sub controlul separatiștilor pro-ruși, au ieșit la un miting în fața clădirii administrației unuia dintre sectoarele orașului, cerând să li se elibereze cartele alimentare gratuite. Protestatarii au blocat strada, scrie corespondenta Radio Svoboda, Alexandra Vagner.

În luna octombrie Kievul a oprit plățile bugetare și sociale pentru Makeevka și alte orașe aflate sub controlul separatiștilor. Și dacă pensionarii au posibilitatea să-și primească sumele care li se cuvin pe teritoriul controlat de Ucraina a regiunii Donețk, atunci angajații întreprinderilor de stat sunt dependenți acum de cartelele alimentare prin intermediul cărora se distribuie ajutorul umanitar. Acestea nu sunt eliberate tuturor maturilor care nu primesc salariile, ci doar celor care au în componența familiei copii minori. Ajutorul nu este suficient pentru toată lumea și acest lucru a trezit nemulțumirea oamenilor. Angajații administrației raionului Gorneațk din Makeevka luni au reușit să calmeze cetățenii ieșiți la miting, dar nu le-au putut comunica când le vor fi eliberate cartelele alimentare. Problema asigurării cu hrană în orășelul Gorlovka, învecinat cu Makeevka, a fost recent soluționată astfel: în oraș a fost adus un camion cu găini vii, iar în proces de distribuire a ajutorului umanitar cei care stăteau la coadă au luat la bătaie.

Locuitoarea orașului Makeevka, Irina, al cărei nume Radio Svoboda nu-l publică la rugămintea ei din considerente de securitate, spune că populația orașului depinde foarte mult de ajutorul umanitar:

Irina: „Salariile nu se mai plătesc. Educatorii, profesorii și medicii au primit în septembrie o plată unică de 3000 hrivne (aproximativ 230 dolari) și atât. Nu se mai fac niciun fel de plăți pentru că toată sfera socială nu mai este finanțată de Ucraina din cauza blocării trezoreriei noastre. Adică bugetarii nu primesc niciun fel de plăți, iată de ce încearcă cel puțin să obțină ajutoare umanitare. Mai întâi aceste ajutoare erau oferite de Ucraina, iar acum nici nu știm de cine. Parcă spuneau că au început să ni le asigure „republica populară Donețk”, dar de la început spuneau că alimente gratuite vor fi eliberate o dată la 10 zile, iar acum în general nu avem nimic de nicăieri și de niciun fel”.

RFERL: Pe ce bază sunt eliberate cartelele alimentare?

Irina: „Trebuie completată o cerere, oferite datele personale și copii ale actelor de identitate”.

RFERL: Și ce intră în rație?

Irina: „De obicei câte un kilogram de hrișcă, orez, zahăr, făină, jumătate de litru de ulei, un borcan de carne conservată, o conservă de sardine. Foarte rar câte un borcan de lapte condensat, un pachet de ceai”.

RFERL: Pentru ce perioadă sunt aceste alimente?

Irina: „Ne-au promis că la fiecare zece zile vom primi ajutoare, dar acest termen nu se respectă. Cam o dată pe lună”.

RFERL: Pe Internet au apărut informații cu privire la organizarea unor cantine gratuite, unde oamenii să primească alimente.

Irina: „Informațiile erau de la începutul lunii septembrie. Erau două cantine pentru tot orașul (populația orașului Makeevka se ridică la 100 mii locuitori). Acum nu se mai știe nimic despre asta, nu există niciun fel de informații în acest sens. La începutul lui septembrie, timp de două săptămâni, cantinele au funcționat, acest lucru era anunțat peste tot, încolo veneau oamenii. Se putea lua masa o dată pe zi”.

RFERL: Care e situația magazinelor alimentare? Sunt deschise? Există probleme cu livrările de alimente?

Irina: „Aveam în localitate o rețea comercială mare, ATB. Aceasta a fost închisă

„Acum magazinele sunt pline de produse alimentare, bani de-ar fi, dar nu sunt......

o vreme, pentru că livrările veneau din Donețk, iar acolo, se pare, erau închise depozitele. Acum magazinele sunt pline de produse alimentare, bani de-ar fi, dar nu sunt”.

RFERL: După observațiile Dvs., câți oameni de afaceri continuă să lucreze în oraș - în comparație cu ceea ce era la începutul acestui an?

Irina: „Dacă mergi pe străzile centrale ale orașului, se poate vedea că foarte multe magazine sunt închise - și de haine, și de încălțăminte, și de comunicații... Mai mult de jumătate dintre agenții economici sigur nu mai lucrează”.

RFERL: Ați spus că salariile nu se mai plătesc. Acest lucru înseamnă că oamenii continuă să meargă la servici, dar nu mai primesc salariu pentru asta?

Irina: „Da, așa este. Asta este situația în principal în sfera bugetară. Întreprinderile private au fost obligate acum câteva săptămâni să se re-înregistreze după regulile „republicii populare Donețk”. Întreprinderile au plătit pentru această procedura câte 200 hrivne, iar după o lună vor plăti careva impozite. Nu este clar unde se vor duce acești bani, pentru că un buget ca atare nu există. Taximetriștii plătesc și ei în fiecare lună careva taxe informale pentru dreptul de a lucra în oraș.

Probleme mari sunt și la minele de cărbuni. Avem o organizație de stat, „Makeev-Ugoli”, care se ocupă în mod centralizat de comercializarea cărbunelui. Angajații acesteia continuă să meargă la servici, dar minele lucrează autonom: dacă vor găsi unde să vândă cărbunele, vor primi și salariile. Salariile nu sunt plătite la toate minele care lucrează. Minerii până la sfârșitul lunii septembrie au primit din bugetul ucrainean subvenții în valoare de 2/3 din salariu – în legătură cu faptul că angajații nu pot merge la serviciu din motive care nu depind de ei. Dar din octombrie plățile ucrainene au fost sistate. Acum în general nu se mai fac niciun fel de achitări.

RFERL: Situația creată în Donbass unii martori oculari o compară cu criza din anii 1990, începută după destrămarea URSS. Este valabilă această paralelă?

Irina: „Aș spune că situația acum este una diferită. Pe străzi umblă oameni înarmați, și e înfricoșător să ieși în oraș. Oamenii continuă să moară: vecinul meu a mers în fâșia forestieră și a dat peste o mină care a explodat. Uneori prin

În anii 1990 exista o perspectivă, o speranță că totul va fi mai bine. Acum nu există niciun fel de perspective. Impresia este că viitor nu există......

intermediul rețelelor de socializare sunt identificați adepții Ucrainei și aceștia sunt omorâți chiar în casele lor. E terifiant. Nici măcar nu e ca în anii 1990. Este cu mult mai rău.

În anii 1990 oamenii mergeau la servici și primeau măcar o parte din salariu. Acum nu se fac niciun fel de achitări. Cei care îi susțin pe separatiști speră că „republica populară Donețk” va avea în curând un buget, care cică va fi completat din contul viramentelor de la minele de cărbuni. Dar minele au fost lăsate în „navigare liberă”, subvenții din Ucraina acestea nu mai primesc.

Să completezi bugetul din contul întreprinderilor private mi se pare ireal. Acestea nu vor putea asigura orașul cu toate cele necesare - și salarii, și locuri de muncă. În anii 1990 exista o perspectivă, o speranță că totul va fi mai bine. Aveam o întreprindere care completa practic bugetul orașului – uzina metalurgică, produsele căreia erau solicitate și o parte din vânzări revenea orașului. Acum nu există niciun fel de perspective. Nimic nu se vinde. Impresia este că viitor nu există.

RFERL: Din observațiile Dvs., au problemele cotidiene, problemele cu serviciul, cu neplata salariilor rolul de a determina oamenii să fie de partea guvernului ucrainean? Sau cei care i-au susținut pe separatiști continuă să le fie devotați?

Irina: „Când vara erau acțiuni militare oamenii vedeau ce se întâmplă, cine bombardează orașele. Ei și-au înțeles greșeala, au regretat că au mers la

Nu văd ca cei rămași aici să-și fi venit în fire......

referendumul cu privire la separarea de Ucraina. Acum, când sunt probleme cu pensiile, trebuie de mers de transferat pensiile în Ucraina, când toți cei care au putut au plecat deja – eu nu văd ca cei rămași să-și fi venit în fire și să-și fi dat seama ce se întâmplă. Au fost alegeri (pe 2 noiembrie, pe teritoriile controlate de separatiști) și la secțiile de votare erau rânduri. Oamenii merg, ca o cireadă, la varză și cartofi... E foarte trist să vezi asta.

RFERL: Varza și cartofii erau distribuite gratuit celor care au votat?

Irina: „Se vindea câte un kilogram de cartofi, varză și morcov cu doar o hrivnă. Este un foarte ieftin”.

RFERL: Acțiunile militare s-au oprit, sau totuși din când în când în oraș și în împrejurimi se mai aud tiruri și focuri de armă?

Irina: „Joi s-a tras. Vineri, sâmbătă și duminică a fost liniște. Iar azi auzim undeva departe explozii...”

RFERL: Sunt zvonuri că Igori Bezler, care controlează Gorlovka, Enacheivo, Makeevka, ar fi declarat că pe teritoriul pe care îl controlează parțial vor rămâne în vigoare legile Ucrainei. Ați auzit ceva de genul acesta?

Irina: „Nu. Aici nu avem asemenea informații. Nimeni nu are de gând să restituie nimănui nimic.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG