NATO caută să reacționeze coordonat la o serie de activități aeriene ale Rusiei în afara spațiului său aerian. In ultimele câteva săptămâni, Rusia a survolat episodic spațiul aerian al Suediei și Finlandei, s-a apropiat de spațiul aerian al țărilor baltice, care sunt protejate de alți parteneri din NATO, ba chiar, zilele trecute, avioane militare rusești s-au apropiat de spațiul aerian al Marii Britanii. Un avion rusesc militar de tip Tupolev a fost interceptat de aviația britanică și obligat să se îndepărteze.
La fel, săptămâna trecută, bombardiere rusești au survolat Marea Baltică, declanșând alerta NATO.
Cu totul, NATO a calculat că au avut loc circa 100 de interceptări ale unor avioane rusești de război anul acesta, de trei ori mai mult decât anul trecut.
Țările baltice sunt o verigă slabă în apărarea antiaeriană a NATO. Țările baltice nu dispun de o apărare proprie, ci fac apel la membrii occidentali ai Alianței, contra cost.
Intrucât cele trei republici baltice nu dispun de aviație militară suficientă pentru protejarea teritoriului lor, NATO asigură așa-numita Baltic Air Policing: la fiecare patru luni, una din țările performante din punct de vedere militar ale Alianței preia apărarea spațiului aerian al Țărilor Baltice.
Coordonarea operațiunilor se face de la baza NATO din Ramstein, în Germania. Misiunile au început încă din 2004, din momentul aderării țărilor baltice la NATO.
Coordonarea se face în cadrul Programului de Reacție Rapidă al NATO, care implică misiuni de patrulare și monitorizarea - 24 de ore din 24 - a spațiului aerian al celor trei țări baltice.
Si România a preluat o dată, vreme de patru luni, apărarea spațiului aerian al țărilor baltice: la sfârșitul anului 2007.
Desigur, țările care beneficiază de asta nu primesc această protecție gratis. Tările baltice plătesc astfel între 2 și 3 milioane de euro anual pentru protecția lor aeriană și au trebuit să suporte și cheltuielile de modernizare și adaptare a aeroportului militar folosit în Lituania.
Sistemul e funcțional, cum s-a văzut în luna aprilie a anului trecut, când Rusia a simulat un atac asupra Suediei, pentru a testa eficacitatea apărării. Avioanele rusești de luptă au rămas în afara spațiului aerian suedez, însă scopul exercițiului era clar acela de a simula un atac spre Stockholm. Suedia a făcut imediat apel la NATO care a făcut să intervină avioanele de luptă din sistemul de protejare a spațiului aerian baltic. Acestea au escortat rapid bombardierele rusești pînă la o distanță suficientă.
Anul acesta, însă, incidentele fiind de trei ori mai numeroase, NATO e pe cale de a-și modifica strategia și sistemul de apărare, care de la căderea Zidului Berlinului încoace fuseseră neglijate, Alianța mizând pe dispariția definitivă a tensiunilor ideologice pe continentul european.
