Sondajele de opinie aratau ca fiecare al treile moldovean nu ar avea încredere în niciun partid politic. Multi respondenți susțin că au obosit de politică, iar alți doresc să-și dea votul pentru candidați concreți și nu pentru liste electorale. O discuție cu preşedintele Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, la Chișinău.
Doru Petruţi: „În capul cetăţenilor e, mai degrabă, o neîncredere cronică în stat şi în instituţiile sale. Iar promisiunile electorale curente aterizează pe acest tărâm al neîncrederii, al dezamăgirilor generate, fără îndoială, de prestaţia actualei guvernări din ultimii patru-cinci ani. Este foarte greu ca promisiunile să puncteze.
Este vorba de promisiunile partidelor care au ţinut frâiele guvernării, ele sunt destul de generale, relativ greu măsurabile, lipsesc dezbaterile reale, lipsesc contrele, lipseşte sarea şi piperul. Adică acele elemente care ar putea diferenţia mesajele politice şi ar putea diferenţia partidele şi politicienii, de fapt, ingredientele care ar putea aduce, până la urmă, votul. E o oarecare teamă de a nu pierde şi voturile care există. Şi atunci aceasta naşte destul de multe oportunităţi pentru alte partide care, am văzut în sondaje, reuşesc să aibă o evoluţie destul de interesantă, cel puţin în ultimele două-trei luni.”
Europa Liberă: Dacă e să-i credem pe cei înscrişi în această cursă electorală, absolut toţi doresc o Moldovă curată, fără corupţie, deci, fără corupţi mai ales, o Moldovă în care totul merge ca pe roate.
Doru Petruţi: „Aţi ridicat o temă foarte importantă, cea legată de corupţie, şi tocmai pe aceasta nu o regăsim în dreptul partidelor care s-au aflat pentru patru-cinci ani la frâiele puterii. Iar solicitarea aceasta din partea votanţilor este foarte mare. Ei au o dorinţă foarte mare de justiţie, de a se găsi chiar şi vinovaţii pentru ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009 şi pentru ce s-a întâmplat pe plan economic şi social în Republica Moldova pe parcursul acestui mandat. Dar tocmai această promisiune nu o regăsim în dreptul partidelor de centru şi dreapta.”
Europa Liberă: Ideea precum că votul din 30 noiembrie va fi un vot geopolitic, geostrategic are ceva la bază, pentru aceasta se vor da voturile?
Doru Petruţi: „Miza pe votul geopolitic mai mulţi actori politici au înţeles că este o miză care va duce la pierderea alegerilor. Şi vedeţi că accentele, cu mici excepţii, nu se pun pe lupta geopolitică. Pentru că proiectul estic vedeţi ce probleme a generat în estul Ucrainei, iar proiectul vestic încă mai are destul de mult timp nevoie pentru a fi în primul rând explicat, înţeles de către populaţie şi să avem şi rezultate care, probabil, vor apărea în anii viitori ceva mai vizibile, dat fiind Acordul de Asociere, care e, de fapt, un plan de guvernare care va trebui dus la buna îndeplinire de următoarea guvernare, indiferent care va fi ea.”
Europa Liberă: Concurenţii electorali contează foarte mult pe votul diasporei. Dacă ar fi să se tragă o lecţie de pe urma prezidenţialelor din România, ce ar trebui să însuşească autorităţile de la Chişinău?
Doru Petruţi: „Votul diasporei şi modalitatea în care sunt organizate alegerile în diasporă, fie că vorbim despre România, fie că vorbim despre Republica Moldova au dovedit cu vârf şi îndesat în ultimii ani un singur lucru, că indiferent cât s-ar multiplica numărul de secţii de vot, e imposibil ca toată lumea din afara ţării să-şi exprime votul.
Iar aici cred că lecţia trebuia învăţată cu mai mulţi ani în urmă şi pregătit votul prin corespondenţă sau pe Internet, pregătit cadrul legal. Pentru că altfel eu nu consider că vom avea un exerciţii electoral corect, reprezentativ atâta timp cât vom avea sute, mii sau sute de mii de persoane care nu-şi vor putea exercita dreptul de vot, descurajaţi de modul în care ele se organizează în afara ţării. Este o chestiune, sigur, destul de complicată, ţine şi de resurse, dar ţine până la urmă de cei care manageriază organizarea procesului de alegeri.
Câte secţii de vot vor fi, unde sunt ele amplasate – sunt elemente care, sigur, au un impact direct asupra rezultatului final. Să nu uităm că în urmă cu cinci ani ponderea voturilor din afară era ceva peste 1% în cazul Republicii Moldova. În 2010 a depăşit 4%. Aceasta înseamnă că patru mandate au fost decise în afară. Şi dacă e să facem un calcul pe numărul de secţii care a crescut, la peste 90 de secţii, probabil, ponderea votului din afară va fi în jurul cifrei de 6%. Aceasta înseamnă şase mandate decise în afara Republicii Moldova.”
