Linkuri accesibilitate

Ghenadie Țurcanu: „populația este silită să suporte delicvențele din sistemul de sănătate”


© Shutterstock
© Shutterstock

Interviul dimineții cu un cordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

De ce sănătatea sau, mai exact, refacerea sănătăţii îi costă tot mai mult pe cetăţenii Republicii Moldova? De ce medicamentele sunt cumpărate de moldoveni în cantităţi tot mai mari şi cu un preţ tot mai usturător, chiar dacă, deseori, ar trebuie să fie primite gratis? Şi de ce, de exemplu, aproape jumătate din cheltuielile totale pentru sănătate sunt scoase din buzunarul pacientului moldovean, mult mai mult decât al celui ucrainean, belarus, bulgar sau kazah? Şi de ce întârzie măsurile, politicile care să facă această situaţie mai puţin dramatică?

Vom discuta pe această temă cu expertul Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Europa Liberă: Există studii realizate de reputaţi experţi străini, mai puţin poate cunoscute de populaţie, dar ale căror constatări sunt dureros de cunoscute, familiare practic fiecăruia care a avut nenorocul să aibă nevoie de tratament medical. Unul dintre aceste studii, unul recent realizat de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată de exemplu că Republica Moldova rămâne printre statele cu cea mai mare rată a plăților informale în sistemul de sănătate din Europa și Asia Centrală. Şi această situaţie pare să se înrăutăţească văzând cu ochii. Simplu vorbind, acest lucru ar însemna, de fapt, ce?

Ghenadie Țurcanu: „Asta înseamnă că în Republica Moldova s-au întreprins foarte puține politici publice care să diminueze efectiv ponderea plăților informale în sistemul de sănătate. Și vreau să spun că această rata înaltă de circa 45% se menține deja o perioadă de zece ani. Ceea ce demonstrează încă o dată și rezultatele barometrului de opinii care a fost realizat în acest an unde populația și-a manifestat în 70% de cazuri că polița de asigurare nu-și merită costul. Deci, este un apel dat autorităților că această situație nu mai poate fi tolerată și autoritățile trebuie să întreprindă măsuri pentru a diminua plățile informale în sistemul de sănătate.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, calitatea serviciilor medicale, protecţia financiară a pacienților, acces echitabil la îngrijiri medicale - este ceea ce-şi propune statul sau guvernarea prin intenţiile de reformă în medicină. Ce nu merge şi de ce?

Ghenadie Țurcanu: „De fapt, studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății vine și cu unele încurajări pentru stat, pentru Ministerul Sănătății, în special la accesul la servicii medicale. Studiul relevă că în comparație cu câțiva ani în urmă, accesul populației, ponderea populației care a renunțat la serviciile medicale din cauza lipsei de finanțe, din cazul problemelor financiare s-a

Populația săracă este nevoită să împrumute bani, pentru a achita servicii de sănătate, ceea ce este inadmisibil într-un stat care își propune un sistem de sănătate modern...

micșorat, ceea ce este îmbucurător. Totuși, dacă e să luăm în aspect de cele mai bogate și cele mai sărace grupuri ale populației, evident, studiul arată că populația mai bogată achită mai mult neoficial, însă populația din grupurile mai sărace achită de câteva ori mai mult plăți informale în comparație cu venitul pe care îl au. Deci, asta conduce la cheltuieli catastrofice. Populația săracă este nevoită să vândă bunuri, este nevoită să împrumute bani, pentru a achita servicii de sănătate, ceea ce este inadmisibil într-un stat care își propune un sistem de sănătate modern.”

Europa Liberă: Boala de foarte multe ori pare a fi, dincolo de toate, şi o execuţie financiară a celui care a ajuns la ananghie și în primul rând vorbim de cei săraci. Moldovenii – citim într-o lectură a studiului recent de către portalul e-sănătate au cumpărat în anul 2010 medicamente în valoare de 102 milioane de euro. Între timp, numărul celor care plătesc din propriul buzunar pentru medicamentele de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit, este în creștere. Cum s-ar explica acest lucru?

Ghenadie Țurcanu: „Se explică prin faptul că în Republica Moldova în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală nu se oferă medicamente compensate, anume acele medicamente din lista de bază care este aprobată și recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Noi avem circa 80 de denumiri de medicamente, pe când lista esențială a Organizației Mondiale a Sănătății este de peste 400 de denumiri. Însă, chiar și de acele 80 de denumiri de medicamente care sunt compensate în Republica Moldova nu beneficiază toată populația asigurată, dacă luăm ca aspect statutul de persoana asigurată. În unele cazuri poți beneficia în cadrul asigurării obligatorie de medicamente compensate numai pentru anumite boli. De exemplu, sunt medicamente pentru tratamentul doar a astmului bronhic, însă acel medicament poate fi oferit și pacientului cu bronșită. Dar condițiile sunt organizate în așa fel că o pondere foarte mică de persoane asigurate beneficiază de aceste medicamente compensate.”

Europa Liberă: Și aici situația s-a înrăutățit sau s-a îmbunătățit? Dacă am face o comparație între perioade?

Ghenadie Țurcanu: „De fapt, studiul arată că ponderea populației care este nevoită să plătească pentru medicamente compensate a crescut. Studiul denotă acest fapt că iată în anul 2010 populația a plătit de peste 100 milioane

Ponderea populației care este nevoită să plătească pentru medicamente compensate a crescut....

de euro pentru medicamente, cumpărate din buzunar. Și studiul mai arată că populația cumpără medicamente și în condiții de ambulatoriu, dar și în condiții de staționar. Mai ales în condiții de staționar este inadmisibil, pentru că persoanele asigurate în condiții de staționar, conform prevederilor legale, trebuie să fie asiguratei în 100% de cazuri cu medicamente.”

Europa Liberă: Dar sunt asigurate în realitate? De ce se întâmplă acest lucru, omul spitalizat iată plătește și acolo pentru medicamente?

Ghenadie Țurcanu: „Iarăși, studiul relevă mai multe probleme. Cazuri unde chiar medicii din staționar prescriu medicamente și le spun pacienților că medicamentele care sunt în spital nu sunt bune și atunci le prescriu să cumpere alte medicamente decât acele pe care le deține spitalul. În alte cazuri, în spital nu există medicamente, deci nu se reușește organizarea licitațiilor pentru procurarea medicamentelor și spitalele intră în următorul an cu o lipsă de anumite medicamente. Și toate aceste probleme de organizare, de management a asistenței medicale sunt puse pe seama pacientului. Şi populația este nevoită să suporte aceste delicvențe din cadrul sistemului de sănătate.”

Europa Liberă: Dar de ce ar face, de exemplu, medicii acest lucru, de ce ar recomanda alte medicamente și ar “bârfi” medicamentele care sunt în spital?

Ghenadie Țurcanu: „Se face acest lucru din mai multe cauze. O problemă este și lista de medicamente, acel nomenclator de medicamente care și-l aprobă spitalul pentru a fi procurate în cazul licitațiilor publice. Dar aici nu sunt vinovați medicii curanți, dar este vinovată administrația acestor unități sanitare care elaborează specificările tehnice anume pentru medicamente și le elaborează în așa fel că se cumpără cele mai ieftine medicamente.

Conform legii, o instituție publică trebuie să cumpere cele mai ieftine medicamente, dar dacă se reușește să se facă specificările tehnice bine, calitativ, atunci se cumpără medicamentul care și-l dorește spitalul. În al doilea rând, mai există și publicitatea la medicamente și această publicitate se face foarte intens prin intermediul medicilor. Companiile farmaceutice au o rețea foarte mare de persoane care vizitează medicii, și în ambulatoriu, și medicii din spital, promovând medicamentele, stimulând medicii într-un mod sau altul să prescrie anumite medicamente care sunt promovate de aceste companii farmaceutice.”

Europa Liberă: În general, instituțiile medicale sunt responsabile pentru acțiunile angajaților săi?

Ghenadie Țurcanu: „Da, sunt responsabile. Instituțiile medicale sunt obligate conform contractului care le semnează cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, să respecte standardele de tratament, protocoale clinice de tratament. Problemă este că sunt pentru marea majoritatea cazurilor de tratament în spital elaborate protocoale clinice, însă problemă este că autoritățile care au elaborat protocoalele clinice, nu au creat un sistem de monitorizare a lor.

Cu toate că aceste protocoale clinice sunt destinate să îmbunătățească calitatea asistenței medicale, respectiv nomenclatorul de medicamente care se utilizează, dar nu este creat un sistem să monitorizeze. Cum instituțiile medicale realizează aceste protocoale clinice, cum le îndeplinesc aceste cerințe care sunt aprobate de Ministerul Sănătății? Deci, lucrul nu este dus la un bun sfârșit, este făcut fragmentat, parțial.”

Europa Liberă: Dacă am concluziona, statul cheltuiește bani pe unele medicamente, iar la bolnav ajung până la urmă altele, pe care le plătește din buzunarul lui?

Ghenadie Țurcanu: „Corect. Medicii sunt nevoiți, și din bună credință, și în unele cazuri din rea credință, să prescrie medicamente. Și deseori pacienții, de exemplu din ambulatoriu, își procură medicamente ca automedicații, deci nu merg la medic să se consulte.”

Europa Liberă: Ce politici sunt în general recomandate pentru a ținti în această problemă?

Ghenadie Țurcanu: „De fapt, studiul vine cu recomandări în mai multe aspecte. Doar o singură recomandare într-un domeniu nu rezolvă situația. Este necesar de îmbunătățit cadrul legal, de a prevedea expres în lege, în hotărârile de guvern că serviciile medicale, de exemplu, în cadrul spitalelor pentru persoanele asigurate nu pot fi plătite.

Vă aduc doar un singur exemplu: în maternitate, în secțiile de pediatrie, unde sunt gravidele, unde sunt copiii, aceste persoane din start prin statutul lor sunt asigurate. Deci în maternitate nu poate fi vorbă achitarea serviciilor sau plăți în casă, deci din start nu trebuie să fie așa ceva. Dar la noi există asemenea lucruri și ele sunt obișnuite. Intrați în orice maternitate, unde vedem că pentru servicii trebuie de achitat în casă, dar nu este corect, toate serviciile de maternitate sunt asigurate cu 100%, deci beneficiarii sunt asigurați.

Un alt domeniu, ține de elaborarea mecanismului de monitorizare a protocoalelor clinice care prevăd metodele de tratament, nomenclatorul de medicamente care se utilizează pentru tratament. Încă un domeniu - îmbunătățirea managementului administrării instituțiilor medico-sanitare, ca să ofere servicii de calitate, deci, acest lucru trebuie de abordat în complex, doar așa pot fi diminuate plățile neoficiale.

Moldova se afla într-adevăr pe locul 48 în regiunea Europei și a Asiei, acest lucru este foarte urât. Noi toți ne spunem că avem un sistem de asigurări obligatorie de sănătate modern, dar plățile neoficiale sunt de 45% pondere, pe când în țările cu un sistem modern de sănătate plățile neoficiale sunt practic excluse, nu există în sistem, iar plățile directe, private, ajung de la 10% până la 20%, la noi plățile private formează 54% din cheltuielile totale pentru sănătate.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:32 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG