Linkuri accesibilitate

ADEPT: cum și-au îndeplinit partidele guvernării promisiunile?


Astăzi - rezultatele monitorizării la îndeplinirea promisiunilor economice și financiare.

O organizație a societăți civile care urmărește viața partidelor, Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, a monitorizat cum și-au îndeplinit partidele guvernării promisiunile din campania precedentă. Astăzi, a dat publicității rezultatele monitorizării la îndeplinirea promisiunilor economice și financiare. ADEPT spune că numai una a fost îndeplinită sută la sută – semnarea Acordului de Asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. Numai că atunci când s-a semnat acordul, cei cu promisiunea, liberalii, nu se mai aflau în coaliția de guvernare.

Reformele economice şi financiare pe care le-au promis partidele liberal-democrate când au venit la guvernare au fost exagerat de ambiţioase pentru a putea fi realizate timp de patru ani cât durează un mandat parlamentar. Un alt aspect care merită reţinut, spun experţii, este că majoritatea promisiunilor au fost ofertate de PL, care, până a ajunge în opoziţie, nu a fost prea insistent în a-şi revendica portofolii la Economie şi Finanţe. Conform algoritmului Ministerul Economiei i-a revenit democraţilor care nu şi-au asumat în faţa alegătorilor nici un angajament concret în domeniul economic în campania precedentă. Directorul executiv al Asociaţiei ADEPT Igor Boţan:

„Programul de guvernare după alegeri se face în baza promisiunilor electorale. Modalitatea în care îşi împart ei funcţiile. Noi atragem atenţia că este un lucru care cel puţin miră.”

Din cele 20 de făgăduieli electorale generoase doar una a fost pe de plin realizată. Este vorba de semnarea Acordului de Asociere cu UE care s-a produs când partidul cu promisiunea, PL, se afla deja în afara coaliţiei de guvernare.

Lista angajamentelor parţial onorate, deşi mai modestă în raport cu cea a promisiunilor nerealizate, conţine câteva măsuri ce afectează în mod direct viaţa alegătorilor cum ar fi bunăoară reducerea sărăciei şi a numărului de şomeri.

Datorită remiterilor de peste hotare, dar şi ajutoarelor sociale oferite păturilor vulnerabile s-a redus semnificativ rata sărăciei absolute şi extreme comparativ cu situaţia din 2010. Pe de altă parte, veniturile populației au crescut mult sub ceea ce au promis partidele guvernării, zicând că salariul mediu se va dubla spune unul din autorii studiului directorul executiv al Centrului analitic Expert Grup, Adrian Lupuşor:

„Salariu mediu pe economie a crescut nominal cu 27 la sută rămânând la cel mai scăzut nivel din Europa Centrală şi de Est.”

Din 2010 s-a diminuat cu câteva zeci de mii şi numărul şomerilor. A rămas acută însă problema angajării tinerilor specialişti din mediul rural, aceştia constituind 41 la sută din totalul moldovenilor care au emigrat anul trecut. De altfel, tendinţele migraţioniste s-au perpetuat în anii guvernării pro-europene în pofida lansării mai multor programe destinate reîntoarcerii migranţilor în ţară. Din nou Adrian Lupuşor:

„În perioada 2010-2013 numărul migranţilor moldoveni peste hotare a crescut cu 25 de mii.”

Deşi guvernanţii au ameliorat condiţiile iniţierii afacerilor , inclusiv prin crearea unui ghişeu unic, corupţia a devenit principalul impediment pentru derularea afacerilor, iar sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a rămas fragil.

Promisa creștere economică de până la 10 la sută anual, s-a produs doar pe jumătate, în ultimii patru ani economia a crescut în medie cu 5,5 la sută, iar moştenirea pe care o lasă partidele de la putere viitoarei guvernări nu insuflă optimism spune Adrian Lupuşor:

„Pentru perioada 2014 şi în anii viitori noi anticipăm o încetinire substanţială a creşterii economice pentru că nu au fost create motoare durabile de creştere economică pe intern.”

Asumându-şi aceste şi alte angajamente în faţa alegătorilor, formaţiunile pro-europene au declarat în repetate rânduri că până la finele mandatului, vor obţine aprecieri pozitive din partea partenerilor occidentali, iar Moldova va intra în categoria ţărilor cu economie liberă şi funcţională.

Potrivit Indicelui Libertăţii Economice din 2014 Moldova a primit statutul pe care îl moşteneşte de 10 ani şi anume stat cu economie mai curând ne-liberă. Deloc surprinzător, constată Adrian Lupuşor, argumentând că în ultimii patru ani cel puţin în două sectoare monopolurile s-au accentuat. Sectorul bancar este controlat de 5 bănci, iar piaţa petrolieră - de 4 companii, nemaivorbind de presupusele implicaţii politice ce ar sta în spatele acestora.

Previous Next

XS
SM
MD
LG