Am în actuala campanie electorală o bucurie pe care n-am mai avut-o niciodată în anii tranziţiei, stimaţi ascultători.
În campaniile precedente cutiile poştale din scara mea erau mereu bucşite cu fluturaşi electorali de tot soiul. Uneori scoteam din cutia mea poştală şomoiaguri dezgustătoare şi îmi trecea prin minte gîndul că nişte bani au fost cheltuiţi aiurea.
Acum e altfel, e pur şi simplu incredibil. Mi-a venit un singur fluturaş electoral pînă acum, cel al PDM. Atît! Alte fluturaşe electorale nu au mai apărut. Cutiile poştale respiră uşurate, pe jos e curat, nimeni nu aruncă dezgustat fluturaşele la tomberon.
Vreau să le mulţumesc din tot sufletul partidelor şi partiduţelor că de această dată ne-au cruţat blocul de locuinţe. Să fiţi sănătoşi şi să ne evitaţi şi de acum încolo. Căci nu toată lumea are parte de o asemenea bucurie. De pildă, un coleg de-al meu, care locuieşte pe strada Albişoara, mi-a spus că ale lor cutii poştale sînt luate cu asalt de fluturaşe electorale. La noi însă mesagerii partinici au uitat să vină. Ce fain ar fi să nu mai apară pînă la 30 noiembrie!
Bucuria asta a mea e atît de mare, e atît de autentică, încît o să merg pesemne să votez pe 30 noiembrie dacă în continuare nimeni nu ne va ticsi hîrtii în cutiile poştale. Nu voiam să mă duc, dar dacă mesagerii partinici nu ne vor lăsa în scară kilograme de hîrtie, o să votez pentru cineva. De dragul curăţeniei se poate face un mic efort, nu-i aşa?
