„De ce se feresc politicienii moldoveni să salute succesul forţelor pro-europene în Ucraina?” – se întreabă într-o relatare pentru postul de radio Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu. Autorul observă că doar două partide din Republica Moldova s-au grăbit să felicite poporul şi partidele pro-europene din Ucraina cu ocazia victoriei în alegerile de duminică: Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal Reformator. Celelalte forţe politice moldoveneşti ezită să facă acest lucru de teamă să nu respingă electoratul cu viziuni pro-ruse, în perspectiva alegerilor din 30 noiembrie, se arată convins autorul. Este pentru prima dată în ultimii 96 de ani când comuniştii nu reuşesc să acceadă în legislativul ucrainean şi prima dată, de la proclamarea independenţei Ucrainei, când partidele pro-ruse (pe fondul alipirii Crimeii de către Rusia şi a absenteismului din regiunile estice) înregistrează rezultate electorale atât de proaste. Sondajele de opinie realizate în Republica Moldova indică, însă, asupra unui grad de popularitate încă destul de înalt a forţelor politice pro-ruse, mai observă jurnalistul de la DW.
Nadine Chilianu scrie în articolul său din „Jurnal de Chişinău” despre „Partidele în competiţia electorală, la nivel de sloganuri”. Autoarea menţionează că „sub aspect tematic, îndemnurile electorale promovează dezvoltarea ţării, combaterea corupţiei, vectorul politic extern şi chiar liderul formaţiunii politice. […] Analiştii şi comentatorii politici însă îndeamnă alegătorii la o abordare critică a mesajelor concurenţilor electorali”.
În articolul său din „Jurnal de Chişinău”, Svetlana Corobceanu scrie despre rapoartele financiare prezentate CEC-ului de partidele care s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Autoarea menţionează între altele că „printre finanţatorii partidelor se găsesc deputaţi, membri de partid, oameni de afaceri, dar şi pensionari şi studenţi.
„NewsMaker” scrie despre o primă partidă de vehicule militare Humvee, destinată Armatei Naţionale a R. Moldova, care a trecut prin toate formalităţile vamale, a traversat frontiera româno-moldovenească şi a ajuns în una dintre unităţile militare, iar în curând vor fi transmise oficial militarilor moldoveni de către reprezentanţi ai Guvernului SUA. Achiziţia a fost convenită în 2010, mai precizează publicaţia, iar tehnica militară a fost procurată în cadrul a trei programe de sprijin militar american: EDA (Excess Defense Articles), FMS (Foreign Military Sales) şi FMF (Foreign Military Financing).
Aleksandr Kazanski scrie în „Moldavskie Vedomosti” despre ceea ce el consideră lipsă de sprijin din partea Moscovei pentru PCRM. „Kremlinul a refuzat să acorde sprijin politic pentru PCRM la viitoarele alegeri parlamentare atâta timp cât în postul de lider al Partidului comuniştilor se află Vladimir Voronin”. „Potrivit autorului care face referiri la surse importante şi credibile în capitala rusă, „în ciuda numeroaselor solicitări de a fi acceptat să vină la Moscova şi de a discuta cu conducerea Rusiei posibilităţile de a interacţiona electoral, în Kremlin s-a decis: nimeni din înalţii conducători ruşi nu se va întâlni cu Voronin”. „Conducerea rusă consideră că liderul comunist, rătăcit în orientările sale politice şi împotmolit în minciună nu mai poate fi partener al Moscovei”, mai arată autorul.
Jurnalistul Serghei Tkaci, îşi intitulează editorialul său din „Panorama” „Cum să evite Moldova soarta Ucrainei?”. Potrivit autorului, „numai văzând rezultatele alegerilor în Parlamentul R. Moldova vom putea şti dacă locuitorii dintre Prut şi Nistru au tras învăţăminte din evenimentele din Ucraina”. „Criza din Ucraina arată clar acum moldovenilor ce nu trebuie să facă, ce drum duce în impas şi ce ieşire există din acest impas”.
Raisa Lozinschi aminteşte în „Ziarul Naţional” că pentru alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie din 2009, la Moscova a fost deschisă câte o singură secţie de votare, şi nu cinci, câte s-a decis să fie deschise la 30 noiembrie. Autoarea face referire în acest context la liderul socialist Igor Dodon care, „indignat profund”, „este supărat că până şi în Statele Unite ale Americii au fost deschise mai multe secţii de vot decât în Rusia, unde la alegerile din 29 iulie 2009 au votat doar 1 419 persoane”. „Ziarul Naţional” a insistat să-l întrebe pe socialist de ce nu a insistat și în 2009, atunci când era ministru în Guvernul condus de colega sa de partid, Zinaida Greceanîi, să fie deschise mai multe secții de vot în Federația Rusă. Răspunsul său, citat de publicaţie, ar fi fost că: „Eu eram responsabil de problemele economice și pentru ele sunt gata să răspund. De politica externă se ocupa altcineva”.
