Linkuri accesibilitate

Valeriu Sainsus: „Populația trebuie să înțeleagă situația demografică în etapa prezentă”


Interviul dimineții: despre vîrsta de pensionare și realitățile demografice în Moldova actuală.

Numărul pensionarilor în Republica Moldova este în continuă creştere faţă de totalul populaţiei, astfel încât cei care calculează efectele îngrijorătoare ale acestei tendinţe prezic un adevărat impas şi un dezastru în loc de solidarizare între vârste şi sistem viabil de pensionare.

conf. univ. Valeriu Sainsus
conf. univ. Valeriu Sainsus

Demograful Valeriu Sainsus, conferenţiar universitar, doctor la Academia de Studii Economice, va fi interlocutorul nostru azi cu care vom vorbi, de fapt, despre o problemă care îmbătrâneşte, fără a avea parte de soluţii.

Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle profesor. O problemă mai veche, îmbătrânită chiar fără a avea soluţii potrivite, ne readuce – iată - iarăşi în faţa microfonului. Este vorba de fenomenul îmbătrânirii societăţii. Longevitatea în sine nu poate fi decât, bineînţeles, salutată. Ce îngrijorează este raportul dintre numărul pensionarilor şi cetăţenilor activi în câmpul muncii. Aţi şi atras foarte recent atenţia asupra unei situaţii ce pare a fi mai mult decât alarmantă. Despre ce este vorba, de fapt?

Valeriu Sainsus: „Dacă e să pornim de la problemele demografice, trebuie să spunem că îmbătrânirea este un proces care vizează în egală măsură și societatea moldovenească, dar și întregul spectru de state din Europa de Est. Dar în Republica Moldova există nişte particularități mai grave, pentru că îmbătrânirea merge aici cu pași alarmanți și de aceea trebuie să subliniez că, începând cu anul 2016, va începe cel de-al doilea val al pensionarilor care vor depăși limita de pensie.”

Europa Liberă: Ce raport există acum în Republica Moldova dintre numărul populaţiei ocupate care plăteşte contribuţii sociale şi cel al pensionarilor? Şi continuând această întrebare: este acest raport unul adecvat pentru funcţionarea stabilă a sistemului de asigurare cu pensii sau cel puțin suportabil?

Valeriu Sainsus: „Trebuie să spunem din start că îmbătrânirea este o oportunitate a statelor dezvoltate, pentru că cea mai mare speranță a vieții o au anume statele dezvoltate. În același timp pentru sistemul economic este și o provocare, pentru că în genere trebuie să afirmăm că îmbătrânirea nu este altceva decât resurse care pot fi utilizate. Deocamdată Republica Moldova rămâne mai mult rezervată în a utiliza aceste resurse. Mă refer la faptul că o bună parte din pensionari ajung la acest statut într-o stare fizică foarte bună, ceea ce înseamnă că ar putea să-și creeze dividende la pensii și să muncească după pensie, nu pe un salariu întreg, dar pe jumătate de salariu, sau part-time. Să nu uităm că pe parcursul vieții foarte mulți nu pot să-și creeze o cotă de ani pentru pensie, iar după pensie ar putea face aceasta, dacă le permite sănătatea. Cu atât mai mult sub aspectul întrebării pe care mi-ați adresat-o: în Republica Moldova raportul dintre cei care sunt activi și cei care sunt la pensii nu este prea mare, este de 1 la 1,4, 1,6, ceea ce înseamnă că aproximativ doi muncesc pentru unul care iese la pensie. Raportul e sub toate aspectele la nivel critic, pentru că durabil este dacă în sistem patru muncesc și corespunzător ei fac pensia unui pensionar.”

Europa Liberă: Ați vorbit de un nou val de pensionari, ați putea, vă rugăm să concretizați despre ce exact este vorba, o creștere dramatică a pensionarilor, cum se explica aceasta?

Valeriu Sainsus: „Aceasta se explică prin faptul că în perioada următoare la pensie vor ieși cei care s-au născut în perioada de după război şi atunci au fost generații de populații foarte mari. Şi o bună parte din ei vor intra în vârsta de pensii, ceea ce numeric va fi mai mare decât generațiile tinere care vor intra în câmpul muncii.”

Europa Liberă: Ce efecte vor avea aceste lucruri?

Valeriu Sainsus: „Efectul este logic, pentru că în general trebuie să atenționez că alocările de la buget vor fi mult mai mari decât în prezent, pentru că altă cale nu există ca să completăm pensiile celor care vor ieși la pensie. Dacă în prezent țara are aproximativ vreo 650 mii de pensionari, în etapa exact următoare cifra lor se va ridica la 800 mii.”

Europa Liberă: Ridicarea censului de pensionare în actualele condiţii din Republica Moldova este percepută pentru orice guvernare ca un gest sinucigaş. Vedeţi vreo schimbare de-a lungul anilor în ceea ce priveşte asumarea de către guvernare a acestei reforme cu caracter exploziv?

Valeriu Sainsus: „Eu rămân rezervat referitor la mărirea vârstei de pensionari, așa cum am fost și exact în anul 1992. Atunci, pe fonul unei reduceri a speranței de viața, s-a crescut vârsta de pensie. În prezent actuala guvernare încearcă să găsească resurse în interiorul sistemului, să reducă din polarizarea pensionarilor. Pentru că, pe de o parte, avem așa numiții pensionari de elită care au pensii foarte mari și consumă o bună parte din alocațiile de la buget, iar pe de altă parte, ceea ce eu menționez este că ar fi bine pentru moment să se echivaleze vârsta de pensii pentru bărbați și femei. Nu pentru toate femeile, doar pentru cele care au avut două nașteri vii sau mai puțin, toate femeile care au adus trei nașteri vii, aportul lor este foarte mare prin dividendele demografice. De aceea, ar fi bine ca ele să se mențină la vârsta de 57 de ani, pentru efortul care l-au făcut pe parcursul vieții și consacrându-se familiei, iar pentru celelalte vârsta să fie atinsă până la 60 de ani. Desigur că ar fi bine dacă această vârstă pentru femei ar fi crescută foarte lent, cu o lună, două, sau jumătate de an, pentru ca generația care iese la pensie, în raport cu generația care a ieșit anul trecut, să nu fie cu diferențe mari.”

Europa Liberă: Parcă văd privirile destul de încruntate a multor doamne spre dvs. în acest sens, chiar considerați că egalarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați sau cum s-ar spune abolirea distincției dintre bărbați și femei aplicate la calculul pensiilor ar fi o soluție și ar fi posibilă acum, dl profesor?

Valeriu Sainsus: „Dați-mi voie să aduc puțină lumină în acest cadru, pentru că în general sistemul nostru este unul fățarnic. Pe de o parte, ni se pare că noi ne îngrijim de femei, le trimitem la pensie la o vârstă mult mai tânără, în realitatea nu este așa. Vârsta la care se pensionează femeile este una critică, o spun medicii. Ele au nevoie de multe servicii de sănătatea. Prin faptul că le trimitem la pensie ele nu au bani pentru ca să-și plătească aceste servicii, iar prin fapt că ele se vor menține în câmpul muncii, vor putea cu bani să-și plătească o operație sau serviciul medical exact atunci când are nevoie, și nu peste o sută de zile de la timpul când spune medicul să se înscrie în rând pentru ca să-și facă o operație.”

Europa Liberă: Dar cum depășim rezistenţa populară?

Valeriu Sainsus: „În general trebuie să spunem că orișicare mărire a vârstei de pensie este primită foarte reticent de către populație. Însă în egală măsură populația trebuie să înțeleagă situația demografică în care ne aflăm în etapa dată.”

Europa Liberă: Ar putea fi, totuşi, încurajarea unor Fonduri nestatale de Pensii o cale sigură şi eficientă de reformare a sistemului de pensii pentru că aceste Fonduri nestatale se vorbește de ani de zile, dar se pare că ori nu a fost percepute ca soluție aceste fonduri, ori că au fost testate și nu au dat rezultatul necesar?

Valeriu Sainsus: „Eu vreau să înclin mai mult spre sistemul de pensie. Sistemul de pensie trebuie reformat, reformat total. De ce spun aceasta?

Sistemul de pensie trebuie reformat, reformat total....

Pentru că în perspectivă este important implementarea celui de al doilea pilon și celui de al treilea. Ca să fiu mai explicit pentru radio ascultători: o bună parte din pensie trebuie să fie alocată de la stat, iar o altă parte – în funcţie de cum a plătit fiecare pensionar sau mai corect spus, cum a contribuit la sistemul de pensii. Iar al treilea pilon rămâne cel de pensii private. Mi se pare că anume aceste două piloane sunt întârziate în Republica Moldova și din acest motiv criza care va afecta sistemul de pensie desigur că va fi foarte dură.”

Europa Liberă: Această criză este din punctul dvs. de vedere auzită și bine înțeleasă de autoritățile statului care trebuie să elaboreze politicile? Și când în general ar avea curajul electoral inclusiv, autoritățile specializate ale statului să ia măsurile necesare?

Valeriu Sainsus: „Vreau să menționez, este părerea mea, pentru că guvernarea trecută încerca să se contrapună schimbărilor și mișcărilor care aveau loc sub aspect demografic, iar actuala guvernare în genere a abandonat, am impresia, această temă. De aceea, consider că din perspectiva aprofundării crizei, această chestiune iese acum la ordinea zilei.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:36 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG