Linkuri accesibilitate

Zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns prin scheme dubioase în mâini private (Jurnal de Chișinău)


„Ce caută ruşii în Europa?” (Ziarul Național).

<p>&nbsp;</p> <p>Mircea V. Ciobanu scrie în editorialul său din <strong>&bdquo;Jurnal de Chişinău&rdquo;</strong> că &bdquo;cel mai nefericit rânjet electoral s-a dovedit a fi cel al lui Marian Lupu la adresa Elenei Udrea. În primul rând, nu e frumos să te răsteşti la o doamnă. Mai ales la o doamnă străină, chiar dacă ţi s-a părut că ţi-a violat ţarcul. În al doilea rând, gestul, absolut ne-cavaleresc, e fără efect: Elena Udrea avea un mesaj pentru cetăţenii români, fie şi locuitori ai Republicii Moldova. Şi aceştia, prin definiţie, sunt unionişti, meditează Mircea V. Ciobanu. Şi, în sfârşit, cel mai cu greutate argument al autorului ar fi că pe dl Lupu &bdquo;nu îl deranjează că un Dodon - care-i deputat în Parlamentul Republicii Moldova! - cheamă, <em>de facto</em>, la o refacere a URSS (cu pseudonimul &bdquo;Uniunea Vamală&rdquo;), în schimb îl sufocă ideea unionistă românească expusă până şi de contracandidatul Elenei Udrea, actualul premier român Victor Ponta, pe care partidul lui Marian Ilici îl susţine. &bdquo;Fără a răcni la el,&rdquo; adaogă autorul.</p> <p><strong>&bdquo;Jurnal de Chişinău&rdquo; </strong>publică o investigaţie realizată de Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice în care se arată că &bdquo;în ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitaţie, dar nu fără concursul unor funcţionari din cadrul primăriei, judecători, avocaţi şi executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanţi ai Primăriei şi membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau arată spre legislaţia imperfectă şi la judecători, care s-ar &bdquo;substitui ilegal administraţiei publice locale&rdquo;,&nbsp; iar organele de drept se fac că plouă&rdquo;.</p> <p>Revenind la posturile TV ruseşti acuzate în Republica Moldova de propagandă,<strong> &bdquo;NewsMaker&rdquo; </strong>publică un interviu cu noul preşedinte al CCA, Doru Ciocan. Recent, acesta a declarat că ar trebui închise pentru că ar fi periculoase pentru ţară. Detaliindu-şi declaraţia mai veche, şeful CCA spune că ar exista temeri că aceste posturi se vor amesteca în procesul campaniei&nbsp; electorale. &nbsp;Rusia poate avea candidaţii săi în cursa noastră electorală, iar posturile TV ruseşti pot influenţa negativ asupra reflectării campaniei electorale&rdquo;, a spus dl Ciocan.</p> <p><strong>&bdquo;NewsMaker&rdquo; </strong>mai scrie despre o reacţie a MAI al Federaţiei Ruse, care a calificat drept act de intimidare decizia Ucrainei de a se alătura la sancţiunile UE privind limitarea acordării vizelor pentru foştii conducători ai Transnistriei. &bdquo;Asemenea măsuri din partea UE nu se încadrează în logica procesului reluat de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean&rdquo;, arată MAE-ul rus. La fel, UE e acuzată că ar crea presiuni asupra Transnistriei, tocmai după semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu UE,&nbsp; şi prin intermediul unei ţări &ndash; garant a procesului de reglementare transnistreană &ndash; Ucraina.</p> <p>În <strong>&bdquo;Timpul&rdquo;</strong>, Oazu Nantoi este citat exprimându-şi profunda dezaprobare referitoare la recentele declaraţii ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a părut să sugereze că în Republica Moldova se va repeta scenariul ucrainean în baza regiunii transnistrene. &bdquo;Rusia este un stat agresor, iar Kremlinul promovează cu obrăznicie ideea restabilirii imperiului şi utilizează acele pârghii de care dispune&rdquo;, crede Nantoi. Indignarea analistului se mai îndreaptă şi împotriva autorităţilor de la Chişinău. &bdquo;Vă rog să nu-i întrebaţi pe aleşii noştri despre aceasta, că altfel vor leşina&rdquo;, a declarat dl Nantoi. Potrivit lui, în timp ce Rusia &bdquo;ocupă o parte din Republica Moldova, Chişinăul doar mimează preocuparea faţă de această problemă&rdquo;.</p> <p>Într-un editorial întitulat &bdquo;<em>Ce caută ruşii în Europa?</em>&rdquo; şi publicat în <strong>&bdquo;Ziarul Naţional&rdquo;</strong>, Vasile Gârneţ scrie că &bdquo;acum, Rusia şi liderul de la Kremlin, după ce proiectul &bdquo;Novorossia&rdquo; a dat chix, au pornit o adevărată campanie de spălare a creierilor în Europa, încercând să convingă opinia publică şi, mai ales, pe şefii de stat din aceste ţări, că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic grav <em>(în legătură cu problema ucraineană)</em>. Potrivit autorului, campania respectivă găseşte &bdquo;ecou printre fanii ruşilor din Uniunea Europeană, în ţări precum Cehia, Slovacia, Ungaria. Ţări minunate, cu o vocaţie europeană verificată, dar cu lideri &bdquo;pragmatici&rdquo;, care gândesc în felul următor: &bdquo;Americanii sunt departe, iar ruşii sunt aproape. De ce să ne facem probleme cu Moscova?&rdquo;.</p> <p>Într-un articol din <strong>&bdquo;Ziarul Naţional&rdquo;</strong>, intitulat &bdquo;<em>Misteriosul om negru din spatele lui Dodon</em>&rdquo;, editorialistul Petru Bogatu arată că &bdquo;de vreun an, dacă deschizi televizorul, rişti să dai peste spoturile publicitare ale lui Igor Dodon. Ele se repetă cu obstinaţie de-a lungul întregii zile la intervale mici de timp. De la o vreme, protagonistul filmuleţelor în care-i ridicat în slăvi liderul socialiştilor moldoveni este preşedintele Dumei de Stat. Seară de seară, Serghei Narîşkin îşi face apariţia în faţa telespectatorilor, asigurându-i că Rusia îl susţine din toţi rărunchii pe Igor Dodon&rdquo;.</p>

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG