Într-un articol publicat în revista culturală şi de dialog intelectual „Contrafort”, Vasile Gârneţ constată că posteritatea lui Soljeniţîn în Rusia lui Putin devine tot mai problematică. „Groparul” Uniunii Sovietice, aşa cum este considerat, are parte de contestaţii puternice înaintea jubileului de o sută de ani de la naştere. Evenimentul ar urma să fie sărbătorit la nivel de stat în Rusia în 2018, dar Iuri Poliakov, redactorul-şef de la „Literaturnaya gazeta” – faimoasa altădată publicaţie literară a scriitorilor sovietici, ajunsă azi tribuna şovinismului rusesc, aşa cum o prezintă Vasile Gârneţ, a refuzat să facă parte din comitetul de organizare a jubileului spunând că nu-l poate omagia pe cel care „a chemat la distrugerea Uniunii Sovietice,… deci a Rusiei”.
După părerea lui Poliakov, din autorul „Arhipelagului Gulag” nu ar trebui să se facă o figură de cult, pentru că s-ar livra astfel modele nocive tineretului rus şi s-ar pregăti alte generaţii de răzvrătiţi pentru Piaţa Bolotnaia (locul unde s-au desfăşurat acela mai mari demonstraţii împotriva regimului lui Putin). În încheierea articolului, Vasile Gârneţ observă că această posteritate furtunoasă a lui Soljeniţîn a fost în bună măsură pregătită de el însuşi, întrucât personal a alimentat tendinţe conservator-slavofile şi chiar revizioniste - a vorbit despre Donbass şi Crimeea ca despre vechi teritorii ruseşti, reproşându-le ucrainenilor că sunt nemulţumiţi şi ingraţi, şi a deplâns soarta etnicilor ruşi din Nordul Kazahstanului, care ar trebui să întregească, „armonios” lumea rusă. „Lumea rusă îşi mănâncă părinţii”, spune în continuare Vasile Gârneţ. „Aici a capotat Soljeniţîn – nu i-a plăcut ce se întâmplă în Rusia post-sovietică, dar a ales soluţia greşită”, este concluzia autorului.
Fără influenţe din afară nu ar fi existat conflicte armate acute nici în Moldova, nici în Ucraina şi s-ar fi găsit soluţii pentru orice disonanţe în cadrul proceselor politice democratice. Cu această constare este citat ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ion Stăvilă de jurnaliştii Agenţiei de ştiri Infotag ce au preluat mai multe declaraţiile diplomatului făcute pentru publicaţia „RBK-Ucraina”. Ambasadorul mai crede că atât conflictul din estul Ucrainei, cât şi cel din Transnistria au fost „inspirate şi alimentate dintr-un anumit centru imperial – de la Moscova”. „Urmărim cu atenţie eforturile depuse de autorităţile ucrainene pentru a nu admite apariţia „unei noi Transnistrii” în Ucraina şi curânda aplanare a conflictului din Donbass. Le dorim cu sinceritate prietenilor ucraineni succes”, a menţionat Ion Stăvilă.
Jurnaliştii portalului Agora au analizat listele electorale ale partidelor parlamentare pentru a vedea câți oameni de afaceri se află printre candidații pentru funcția de deputat. Jurnaliştii au constatat că oamenii de afaceri, directori de companii, administratori și alte persoane cu funcții de conducere ocupă un loc important pe anumite liste, însă nu sunt majoritari pe niciuna. „Unele partide extra-parlamentare au mai mulți oameni de afaceri incluși pe liste decât cele care au făcut parte din actuala legislatură”, mai precizează autorii.
„Controversaţii care vor în Parlament”, este titlul unei investigaţii semnată de jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă”. „Inculpați care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin pușcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinși cu mită, iar ulterior, condamnați la amendă, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacții dubioase, traseiști politici, care timp de câțiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere, sunt doar câțiva dintre cei care vor să devină deputați după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014”, scriu autorii. Reporterii îl citează pe Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale, care susţine că printre cei care se vor parlamentari sunt doi condamnați la închisoare cu suspendare și alți 171 care au diverse probleme cu legea.
Ion Preaşca scrie pe portalul MoldStreet că întreprinderea Vestmoldtransgaz, care a fost creată de Guvern pentru a administra segmentul din Moldova a gazoductului Iaşi-Ungheni, nu a primit încă licenţă de activitate pentru că, precizează autorul, încă nu are în gestiunea sa conducta. Ion Preaşca mai scrie că acum au loc procedurile de transmitere-recepţionare documentară a gazoductului de către Ministerul Economiei de la firmele ce au construit-o.
Editorialistul Nicolae Negru scrie în portalul Politicon că presa rusă nu a apreciat solidarizarea liderului PCRM, Vladimir Voronin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. „Regnum, „agenție informațională federală care difuzează știri din Rusia și străinătatea apropiată”, (...) a ironizat pe seama ideii liderului PCRM de integrare a Republicii Moldova în UE împreună cu Rusia, care (idee) se conține în declarația lui Voronin făcută cu ocazia conflictului dintre Timofti și Putin la summitul de la Minsk”, notează autorul. Nicolae Negru mai scrie, între altele, că „dacă tăcea, Voronin rămânea „filozof” și poate patriot”. „Însă, fiindcă ne aflăm în campania electorală, el s-a grăbit să-i dea dreptate lui Putin, spunând că actualii guvernanţi sunt de vină pentru embargourile instituite de Moscova. (...) Putem presupune că gestul deloc grațios și demn, ca să nu mai vorbim de patriotism, al lui Voronin este o consecință a „crizei” de imagine, a faptului că PCRM s-a pomenit într-un con de umbră, în off side, în condițiile în care lupta principală se dă azi între partidele pro- și anti-europene”, crede jurnalistul.
„Big brother e cu ochii pe noi: 1984-2014”, este titlul unui editorial publicat de Victor Ciobanu pe site-ul „Ziarului Naţional”. Autorul face referire la un comunicat de presă difuzat de Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse prin care califică drept cenzură politică decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău de a impune sancțiuni împotriva posturilor de televiziune care retransmit canale rusești. „Asta e chiar bună! Rusia ne acuză de cenzură! Cu toată gașca ei de Kiseliovi (Dmitri Kiseliov, jurnalist rus) și canale controlate/cenzurate de stat, iată că vine să ne dea lecții”, notează Victor Ciobanu. Autorul mai aminteşte că Ministerul de Externe al Rusiei ne mai îndeamnă să monitorizăm și canalele ucrainene și românești difuzate în R. Moldova. „Asta e chiar o sugestie bună. Haideți să le monitorizăm. Dar și să le comparăm. În primul rând – unde sunt aceste canale? În cablu și deloc pe primele butoane, ca să nu mai zic de eter. Au aceste canale inserte locale ca și cele rusești? Nu. Au reclamă ca și cele rusești cu inserturi locale? Nu. Atunci e cazul să le punem în condiții egale”, este de părere editorialistul.
