Capitala își sărbătorește astăzi Hramul cu cântece, dansuri, expoziții și cu un mare concert, în cursul serii, în Piața Marii Adunări Naționale.
Muzica populară autentică şi mirosul bucatelor tradiţionale au ademenit în centrul capitalei mii de vizitatori. Cei curioşi, de la copii de vârsta grădiniţei până la pensionari au admirat lucrările meşterilor populari şi fireşte tarabele comercianţilor.
În preajma Catedralei Mitropolitane stau de vorbă cu câţiva chişinăuieni, grăbiţi să audă mesajul tradiţional de felicitare al primarului Dorin Chirtoacă:
„La mulţi ani, Chişinăului. La mulţi ani, fiecăruia dintre dumneavoastră şi să ne bucurăm de sărbătoarea oraşului.”
În zi de hram, mulţi au mers întâi de toate în locaşul sfânt, biserica prăznuind „Acoperemântul Maicii Domnului”:
„Este sărbătoarea Ziua Oraşului şi Acoperemântul Maicii Domnului.”
Europa Liberă: Are o încărcătură emoţională această zi?
„Este ceva de suflet, lumea iată sărbătoreşte, a fost la biserică, ceva se renaşte.”
„Păstrăm luminăţia şi splendoarea sărbătorii. Hramul oraşului este anume o sărbătoare care înalţă o localitate.”
Europa Liberă: Ce vă place să vedeţi?
„Ne place atmosfera de sărbătoare, ne plac oamenii care au căldură şi bucurie în suflet.”
În câteva ore de la startul sărbătorii, starea de chef şi veselie trona în centrul Chişinăului. Localnicilor li s-au alăturat şi oameni din diferite zone ale ţării, dornici de a fi parte a petrecerii. Unii au avut doar cuvinte de laudă, alţii cred însă că hramul oraşului, văzut ca o sărbătoare a culturii şi unităţii naţionale, ar trebui să arate altfel:
„La sate hramu-i înţeles, dar aici nu, e beţie.”
Europa Liberă: Cum ar trebui în opinia dumneavoastră să fie organizată o asemenea sărbătoare?
„Nu-mi place mie că e fum, nevoie.”
„Am venit şi noi la distracţie.”
Europa Liberă: Aţi venit de la Truşeni anume pentru această sărbătoare?
„Da, să ne odihnim cu toţii. Mi-au plăcut mult obiectele confiscate din lut.”
Europa Liberă: Aţi cumpărat ceva, sau intenţionaţi?
„Vreau să iau nişte suvenire cu Moldova, că am fete peste graniţă şi să le iau cadouri.”
„Noi nu suntem de la Chişinău, dar oricum sărbătoarea asta ne este aproape.”
Europa Liberă: Cum aţi găsit azi Chişinăul?
„Aglomerat şi parcă îmi pare că lumea este cam tristă.”
Europa Liberă: Sunt anumite tradiţii specifice în această zi?
„Nu s-a format o oarecare tradiţie frumoasă, nu îmi place că aduce anumite magazine, nu cred că asta este o pregătire bună. Consider că este sărbătoare însă nu este organizată la nivelul cuvenit.”
Europa Liberă: Depinde doar de autorităţi, sau şi oamenii ar trebui să se implice?
„Şi oamenii, uitaţi-vă, au venit oamenii de la ţară să le facă petrecere chişinăuienilor. Chiar şi eu mi-am chemat prietenele şi au spus că nu doresc.”
Reuşesc să discut cu unul dintre cei care au adus la sărbătoare, lucrări confecţionate manual, expresie a tradiţiilor moştenite din străbuni, cunoscutul olar de la Cioreşti, Nisporeni, Zaharia Triboi:
„Toţi admiră lucrările, rămân mulţi uimiţi.”
Europa Liberă: Participaţi în fiecare an la această festivitate?
„Numaidecât. Reuşesc să mai vând şi ne-am dori ca să fie promovat artizanatul original, autentic. Eu înţeleg că lumea vrea să facă un ban, dar trebuie să şi respecte unele canoane, unele tradiţii.”
Astăzi, Chişinăul s-a înfrăţit simbolic cu oraşul Cernăuţi din Ucraina. Dovadă a solidarităţii cu poporul ucrainean, la concertul festiv din această seară nu vor fi lansate focuri de artificii.
Chişinăuienii au sărbătorit Ziua oraşului
