În timp ce în Occident mii de oameni îmbunătățesc viața lor și a semenilor în fiecare zi prin numeroase activități de voluntariat, în Republica Moldova acest gen de implicare socială este practic inexistent. Cauze pot fi invocate multe – de la nivelul de viață scăzut și neîncrederea în faptul că lucrurile se pot schimba la lipsa unei educații în domeniu și dezinteresul față de comunitate. Oricare ar fi explicația însă, prietenii și partenerii din Occident ne îndeamnă să pornim schimbarea de la noi, încercând să ne implicăm în soluționarea unor mici probleme care nu necesită neapărat girul autorităților. Aceasta implicare este de fapt principiul de bază al democrațiilor occidentale.
Zilele trecute la Chișinău s-a aflat un grup de absolvenți ai programelor de schimb ale Guvernului SUA. Participanții din 26 de state din Europa au vorbit despre experiența lor în domeniul cetățeniei active în cadrul conferinței „Uniți global – acționăm local”.
Ambasadorul SUA la Chișinău, William Moser, prezent și el la conferință, spune că oamenii activi din SUA schimbă țara lor în fiecare zi și ne îndeamnă să facem și noi la fel:
William Moser: „Participarea civică a fost întotdeauna parte a caracterului american și eu cred că daca ne uităm înapoi către lucrările lui Alexis de Tocqueville care a studiat psihologia americanilor putem vedea că el vorbea despre faptul că în SUA se consideră că cea mai bună metodă de a ajunge la democrație este cea participativă. Altfel spus, democrația nu era doar ceea ce a făcut Guvernul. Democrația însemna și ceea ce oamenii au indicat ca fiind lucruri pe care Guvernul trebuie să le facă pentru ei și, de pe altă parte, lucruri pe care oamenii le-au făcut singuri fără a le aștepta de la Guvern. Este o ilustrare foarte bună a felului în care vedem noi autoguvernarea și democrația”.
L-am întrebat pe William Moser cum poate fi cultivat acest spirit de participare și în societatea din Republica Moldova:
William Moser: „Am sugerat de multe ori că primul pas în această direcție este bineînțeles voluntariatul, în particular voluntariatul în comunitățile locale. Dacă ai o idee, încearcă să o implementezi – vorbește cu alți oameni, încearcă să obții sprijinul lor, încearcă să faci lucrurile la nivelul cel mai de bază.
Moldova, mai ales în acest moment istoric, are mare nevoie de democrația cetățenească, participativă. Și odată ce suntem în pragul alegerilor parlamentare, în următoarele două luni fiecare persoană din Republica Moldova trebuie să fie concentrată asupra alegerilor, să se concentreze asupra temelor care se discută. Pentru că fiecare are un rol important pe care trebuie să-l joace: să pună întrebări directe candidaților și să ceară acestora să explice publicului lucrurile concrete pe care le vor face după alegeri. Partea importantă a alegerilor nu este doar cea care ține de votare – aspectul la fel de important este de a avea un dialog cu oamenii care candidează și de a onora promisiunile făcute populației”.
De ce în Republica Moldova cultura participării, a voluntariatului, care în Occident este atât de dezvoltată, nu există sau se află într-o stare embrionară? O întrebare la care l-am rugat să răspundă pe istoricul și profesorul universitar Sergiu Musteață:
Sergiu Musteață: „Republica Moldova este un stat tânăr, foarte tânăr și, respectiv, cu cetățeni tineri, care încă nu percep adevăratul sens al cuvântului „cetățean” și „cetățenie”. De aici și pornesc toate celelalte probleme și diferențele dintre noi și Occident. Atunci când locuitorii Republicii Moldova, cetățenii, vor simți cu adevărat că sunt nu numai născuți și educați aici, dar se vor simți și cetățeni – cei care pot schimba, care pot influența, care pot lua atitudine, care pot participa la procesul decizional, probabil atunci vom avea o societate cu adevărat democratică și cetățeni cu adevărat responsabili și activi. În sensul acesta, noi trebuie să depunem eforturi pentru a educa, pentru a cultiva ceea ce ne dorim. Educația trebuie să fie lozinca principală – nu numai educația în școală, educația trebuie să fie pe tot parcursul vieții.
O altă problemă a ceea ce este cetățean activ este să încercăm să ne ascultăm unii pe alții. Nu numai să mergem la urma de vot, dar să știm să ne spunem părerea critic, să nu ne temem unul de altul. La noi adesea, dacă criticăm, celălalt se supără. Nu, noi trebuie să învățăm unul de la altul. În felul acesta vom deveni mai buni și vom construi o societate cu adevărat tolerantă, cu adevărat democratică”.
Directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltare Creativă, Mariana Țurcan, spune că lipsa banilor și legislația insuficientă nu ar trebui să constituie o scuză pentru neimplicare:
Mariana Țurcan: „Noi putem să ne plângem că nu avem finanțe, putem să ne plângem că nu ne ajunge ceva legislație, putem să ne plângem de multe lucruri. Însă un lucru pe care îl învățăm noi ca absolvenți ai programelor americane, mai ales când mergem în SUA, pornește de la mirarea sinceră a americanilor care ne întreabă: „Da de ce așteptați voi statul să vă facă, de ce așteptați Guvernul? Dar voi, ca cetățeni, de ce voi nu luați lucrurile în mâinile voastre?” Eu cred că această doză de inițiativă câteodată lipsește la noi – și la nivel de țară, și la nivel de localități. Dacă fiecăruia i-ar păsa și și-ar spune la fel ca și Kennedy: „Nu întreba ce poate să facă țara pentru tine, ci întreabă-te ce poți face tu pentru țară”, lucrurile s-ar schimba spre bine foarte repede în Republica Moldova, pentru că țara tot suntem noi”.
Așadar, nu aștepta schimbarea să vină la tine – fii tu schimbarea – acesta este îndemnul Marianei Țurcan, directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltare Creativă de la Chișinău.
