Linkuri accesibilitate

Sediul Dadiani al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei va fi restaurat cu o donaţie din partea guvernului român de 1 milion de euro


Imobilul a fost conceput în spiritul Renaşterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe.

Memorandumul prin care se face donaţia a fost semnat marți în prezenţa ambasadorului României în R. Moldova Marius Lazurca şi a ministrului culturii de la Chişinău Monica Babuc. Muzeul ocupa clădirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani. Imobilul a fost conceput în spiritul Renaşterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe. Muzeul a fost fondat la sfârşitul anului 1939, dar în timpul războiului colecţiile s-au pierdut. Muzeul a fost reînfiinţat din nou în 1944. Trecând de aspectul electoral al donaţiei (care pare să decurgă din relaţia special de prietenie politică dintre premierii celor două ţări) donaţia readuce în discuţie întrebarea: cum supravieţuiesc financiar muzeele, de unde mai au bani pentru achiziţii ? Mai multe de la Tamra Grejdeanu.

Muzeul trebuie să fie un centru cultural viu şi nicidecum un loc de veci pentru bunurile culturale. Astfel motivează managerii instituţiilor nevoia unor investiţii în infrastructura muzeului şi, bineînţeles, în proiectele culturale: ateliere şi expoziţii. În ultimii ani, treptat, la muzeul Naţional de Artă, au fost renovate şase săli, dar chiar şi aşa muzeul poate valorifica doar 35 la sută din spaţiile pe care le deţine, spune directorul Tudor Zbârnea. Artistul plastic zice că în urma acestei donaţii se va putea restaura sediul Natalia Dadiani al Muzeului de Artă, care este un monument de o frumuseţe rară, a căruit intrare este opera arhitectului Alexandru Bernazzi, cel care a proiectat în Chişinău peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală. Tudor Zbârnea:

„Va fi un loc de atracţie pentru public, iar în afară de aceasta va fi posibilă o extindere a expoziţiei permanente a muzeului, pornind de la arta universală, arta medievală, referindu-ne la obiectele religioase, de artă religioasă, plus expoziţia de artă naţională, artă contemporană. Deci vom putea organiza o expoziţie oarecum mai completă, sigur insuficientă pentru fondurile pe care le deţine Muzeul Naţional de artă astăzi, dar instituţia va putea funcţiona într-o altă amplitudine şi atunci vom putea atrage cât mai mult public.”

Tudor Zbârnea susţine că muzeele au în gestiune fonduri finaciare destul de mici, şi totuşi, acest lucru nu este o piedică pentru a aduce cât mai mulţi vizitatori în faţa frumosului. O strategie de promovare pe care au adoptat-o mai mulţi directori este cea a parteneriatelor, prin intermediul diferitor proiecte culturale. La muzeul de artă, bunăoară, sunt organizate ateliere de creaţie cu elevi din câteva licee din Chişinău, aceasta fiind o formă de educare culturală a publicului de mâine. Tudor Zbârnea:

„Sunt copii care au un comportament diferit de cei care nu frecventează un muzeu, pentru că aici vin într-un spaţiu cultural unde sunt instruiţi cum să privească cum să privească o lucrare, cum să pătrundă în straturile unei opere de artă, cum să-şi cultive acea cultură vizuală, care lipseşte foarte mult la noi în Republica Moldova. În acest sens, avem practic mii de copii pe care i-am crescut practic în liceu.”

Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie, de asemenea remarcă necesitatea unei restaurări a imobilelor de care dispune instituţia. El spune că muzeul nu ratează nici o şansă de a populariza patrimoniul cultural, mai ales prin intermediul acţiunilor care nu necesită cheltuieli. Astfel, muzeul este deseori gazda diferitor expoziţii de fotografie, pictură, ateliere de lucru și conferinţe tematice. Mihai Ursu:

„Participarea la asemenea activităţi permite şi să popularizăm muzeul şi în afară de aceasta promovăm şi noi valorile pe care le avem, patrimoniul cultural, fiindcă este foarte necesar de a educa publicul, de a-l face să cunoască. De aceea, orice ofertă care ni se face pentru a participa la diferite proiecte, programe, desigur că o folosim, în special atunci când este necesar de a investi ceva, e necesară doar participarea , utilizarea acelor colecţii pe care noi le gestionăm.”

În Republica Moldova sunt înregistrate 119 muzee, cinci dintre care sunt în gestiunea Ministerului Culturii. Ministra Monica Babuc, spune că dezvoltarea acestor instituţii şi repartizarea alocaţiilor pentru activitatea lor este o sarcină asumată în strategia 2020. Actualmente, muzelor le revin mai puţin de 10 procente din fondurile de la minister, adică aproximativ 17 milioane de lei. Strategia, spune ministra, mai prevede şi instruirea suplimentară pentru angajaţii din cultură:

„Urmează să întreprindem paşi pentru modificarea structurii interioare a instituţiilor subordonate ministerului culturii, de creare a unor instituţii precum ar fi Institutul Naţional al monumentelor, care se va ocupa în mod special de expertizarea proiectelor de restaurare, de institutul de formare continuă, deci de pregătirea cadrelor care vor veni să muncească în domeniul patrimoniului, a artelor, în domeniul managementului cultural.”

Directorii cu care am reuşit să vorbesc susţin că în ultimii ani a crescut considerabil numărul celor care păşesc pragul muzeelor, şi asta datorită faptului că oferta instituţiilor este destul de încărcată. Totuşi, aceştia nu renunţă la ideea de a avea un public numeros, şi din acest motiv intenţionează să implice şi şcoala în popularizarea culturii.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG