Mailis Reps, parlamentara din Estonia, care este și co-raportoarea APCE pentru Ucraina, se află zilele acestea într-o misiune de pregătire a alegerilor parlamentare care vor avea loc în luna noiembrie în țara vecină. Raportoarea APCE deplânge presiunile și intimidările la care sunt supuși ucraineenii, indiferent de etnie, la fel ca și activiștii civici din Crimeea. Rusia și Consiliul Europei continuă să vorbească limbi diferite în chestiunea ucraineană, afirmă raportoarea APCE.
Europa Liberă: Doamnă Reps, pe ce anume vă veți concentra pe parcursul vizitei în Ucraina?
Mailis Reps: „Ne deplasăm în Ucraina pentru o vizită pre-electorală. Ne uităm în primul rând la situația politică, felul în care evoluează lucrurile pe scena politică și vom încerca să vedem cum trebuie organizate alegerile pentru a fi cât mai reprezentative pentru întreaga societate, având în vedere condițiile din Ucraina.”
Europa Liberă: Din aprilie încoace, APCE a organizat multe dezbateri despre Ucraina, situația din Crimeea și, ulterior, din estul Ucrainei fiind practic nelipsite de pe nici o agendă a organizației. În aprilie, când delegația Rusiei la APCE a fost sancționată, anexarea Crimeei a fost considerată un fapt scandalos. Rusia a fost sancționată și i s-a cerut să returneze Crimeea Ucrainei. Însă până acum Crimeea nu a fost retrocedată Ucrainei, așa cum cerea APCE pentru ridicarea sancțiunilor, și avem în plus un război cu mii de morți în estul Ucrainei. Cum va reacționa la toate acestea APCE în ianuarie, când va redeschide cazul Rusiei?
Mailis Reps: „De la suspendarea dreptului de vot al delegaților ruși, din aprilie, lucrurile s-au înrăutățit. Astăzi avem dovezi că trupele rusești au fost prezente în Ucraina. În ciuda rezoluțiilor APCE care au cerut Federației Ruse să nu mai sprijine grupările din Estul Ucrainei, pe care unii le numesc separatiști, alții teroriști, acest lucru nu s-a întâmplat. Este foarte clar că fără armamentul greu din Federația Rusă conflictul nu ar fi ajuns la acest nivel. Ca atare, dintr-o perspectivă ucrainiană pot spune că de la anexarea Crimeei, Federația Rusă a acționat mult mai rău.”
Europa Liberă : Având în vedere faptul că Rusia a ignorat solicitarea APCE, în ciuda sancțiunilor, ce va face mai departe Consiliul Europei ?
Mailis Reps: „Există voci care spun că singura cale de ieșire este dialogul, că trebuie să continuăm să vorbim cu Federația Rusă. Pe de altă parte, Federația Rusă spune că a fost sancționată pe nedrept, fără nici un motiv, ca urmare nu vor accepta niciodată aceste sancțiuni. Este foarte dificil să avem dialog când numai o parte îl acceptă. Situația se întâmplă exact la fel în Comitetul de miniștri (n.a.- care reunește miniștrii de extrene din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei). Și acolo se derulează două monologuri, și nu un dialog intre Comitetul de miniștri și Federația Rusă. Interesele Rusiei și ale Comitetului de miniștri nu sunt compatibile.”
Europa Liberă: Există acest „Sub-comitet Ad-hoc pentru Politica de Vecinătate a Rusiei” în cadrul APCE. Care este ideea care stă în spatele acestei inițiative ?
Mailis Reps: „Când am adoptat suspendarea dreptului de vot al Federației Ruse în aprilie, am căzut de acord să avem o dezbatere extinsă despre Federația Rusă și apartenența ei la Consiliul Europei. Astfel, Comitetul de monitorizare a pus bazele acestui Sub-comitet cu largă reprezentare. Am avut deja câteva întâlniri la care au participat și reprezentanții ruși - dl Pușkov și dl Sluțki. Și-au explicat poziția, la fel am făcut și noi, dar nu am ajuns la o concluzie clară.”
Europa Liberă: Este politica vecinatate a Rusiei periculoasă pentru Europa? Dna Brasseur președinta APCE, întrebată fiind care este diferența dintre politica de vecinătate a Rusiei și cea a oricărui alt stat a răspuns: Uitați-vă la hartă!
Mailis REPS: „Este clar, daca te uiți la țările care sunt în acest Sub-comitet Ad-hoc vei găsi acolo țările care au conflicte teritoriale cu Rusia sau care sunt susținute de Rusia. Moldova - cu Transnistria, Armenia și Azerbaijan cu Nagorno-Karabach (aici vorbim despre trupele rusesti din Armenia și de faptul că Azerbaijanul este in conflict cu Armenia), Georgia, cu cele două regiuni separatiste, sustinute de Rusia, Ucraina cu Crimeea și partea de est unde iar Rusia are o implicare.
Nici o țară nu ar trebui să redefinească granițele alteia. Aceeasta este ideea principală pe care o promovam în cadrul acestui sub-comitet ad hoc. Până la sfârșitu anului trebuie să ajungem la această concluzie comună in cadrul acestui sub-comitet si să înaintăm o propunere APCE cu referire la cazul Rusiei.”
Europa Liberă : În Ucraina există foarte multe persoane dispărute. Câți ucrainieni, câți rusi ? Avem cifre cât de cât exacte?
Mailis REPS: „În Ucraina sunt trei factori umani de luat în calcul. Primul este ura - ne îngrijorează foarte mult pentru că ura și discursul bazat pe ură vin din toate părțile. Trebuie să reunim și să reconstruim Ucraina. Iar într-un climat de ură, acest obiectiv nu poate fi atins. Apoi zona de conflict - oameni relocați, refugiați, oameni care nu au unde locui pe termen lung, iar unde stau in prezent nu au căldură sau mâncare și stau înghesuiți. Să nu uităm că iarna se apropie… Și, trei: persoanele dispărute, tortură, violența și crime. Până acum 120 dispăruți, de partea teroristilor sau separatiștilor și 10-12 de cea ucrainiană, după cum afirmă o serie de organizații internaționale care activează în Ucraina.
O situație îngrijorătore este și în Crimeea. Potrivit unor rapoarte, tătarii sunt supuși presiunii și intimidării de către forțele speciale rusesti. Tătarii au fost urmăriți, interogați în mijlocul nopții. Intimidați sunt și activiștii civici, persoanele care aparțin altor minorități etnice sau oricine arată… prea ucrainean! Acești oameni sunt în pericol. Mi s-a relatat cazul unei femei care a fost arestată sub acuzația de activism, pentru că avea părul… prea scurt.”
