Luni seară, Federica Mogherini, candidata la funcţia de coordonator al politicii externe europene, a fost audiată timp de trei ore în Parlamentul European, iar Rusia şi criza din Ucraina au reprezentat subiecte centrale - mai ales după ce Mogherini fusese criticată de ţările baltice şi de Polonia pentru poziţia ei destul de împăciuitoare faţă de Moscova.
Una din primele vizite ale lui Mogherini, ca nou ministru de externe al Italiei, fusese la Moscova dar, luni, a vrut să convingă că va şti să reprezinte interesele întregii Uniuni Europene.
Rusia în acest moment nu este „un partener” al Uniunii Europene, dar este o ţară de importanţă „strategică, vecină cu Ucraina” aşa că Bruxelles-ul va trebui să-şi reanalizeze cu grijă relaţiile cu Moscova în următorii ani - a declarat Federica Mogherini, candidata pentru şefia politicii externe europene.
În cadrul audierilor de luni seară (6 septembrie 2014) din Parlamentul European, Mogherini a mai declarat că „Moldova şi Georgia au nevoie de sprijin continuu, mai ales în următoarele luni”, și că, la fel, Uniunea Europeană trebuie să coopereze cu Armenia, Azerbaidjanul şi Belarus.
Numirea lui Mogherini pentru funcţia de coordonator al politicii externe europene în noua Comisie a lui Jean-Claude Juncker a fost criticată mai ales de ţările baltice şi de Polonia, care se tem că fostul ministru de externe al Italiei ar putea fi prea conciliată faţă de Rusia. În cursul audierilor de luni, Mogherini a încercat să îndepărteze toate dubiile.
Vorbind despre o regândire „profundă” a relaţiilor cu Rusia în următorii ani, Federica Mogherini a explicat şi poziţia ei faţă de anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, accentuând faptul că Rusia a încălcat principiile care stăteau la baza cooperării cu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Federica Mogherini s-a declarat destul de sceptică asupra efectului „politic” al sancţiunilor impuse Rusiei nu numai după anexarea Crimeii, dar mai ales pentru rolul pe care îl joacă în destabilizarea Ucrainei.
Este indiscutabil că sancţiunile afectează economia Rusiei, a declarat Mogherini dar „influenţează şi deciziile politice ale Rusiei? Aici am un semn de întrebare şi chiar şi ucrainenii au un semn de întrebare.”
Mogherini nu a sugerat nici o soluţie pentru moment. A ţinut însă să reamintească faptul că de relaţiile cu Rusia depinde şi securitatea restului Europei. Şi a promis să ducă o politică în care şi pragmatismul, şi principiile îşi vor găsi locul potrivit.
Audierile se încheie astăzi, iar pe 22 octombrie, Parlamentul ar urma să voteze asupra întregii comisii. Nu este însă clar dacă Jean-Claude Juncker nu va fi nevoit să-şi regândească toată Comisia după ce luni, pentru prima dată, unul din candidaţii săi a fost respins de parlamentari. Este vorba de candidatul maghiar Tibor Navracsics, care urma să conducă educaţia, cultura şi relaţiile cu societatea civilă. Navracsics a fost respins pentru că în calitate de ministru al justiţiei în guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban a dus o politică „indiferentă, dacă nu chiar direct opusă valorilor europene” în domeniul libertăţii de expresie şi a drepturilor fundamentale ale omului.
