Ziua Naţională a Vinului, sărbătoare ajunsă la a 13-a ediţie, va avea loc sâmbătă şi duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Peste 40 de producători locali de vinuri îşi vor prezenta licorile lui Bachus. Care este noutatea evenimentului din acest an? O întrebare pe care am adresat-o vicedirectorului Oficiului Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova, instituţie responsabilă de organizarea evenimentului, Vitalie Pănuţă:
Vitalie Pănuţă: „Am preluat cele mai bune experienţe din anii precedenţi, mai ales din anul trecut, care au avut priză la public, iar anul acesta le-am multiplicat. Nu ne-am propus să facem o revoluţie, am făcut o evoluţie a sărbătorii de anul trecut. Mai exact, am pus accentul pe deschiderea sărbătorii, va fi mai creativă, cu mulţi actori, artişti implicaţi.
De asemenea, am împărţit Piaţa în patru zone cognitivo-culturale, chiar au şi denumire – Zona educaţională, Zona meşteşugurilor, Zona creatorilor şi Zona gustului. Vrem să arătăm participanţilor la sărbătoare tot procesul de creare a unui vin de calitate. Foarte mulţi oameni nu ştiu cum se crează un vin. Ce va fi în zona, de exemplu, educaţională? În primul rând, Şcoala vinului care a avut un succes foarte mare de educare a consumatorilor potenţiali, a participanţilor la eveniment. Vom avea 12 seminare care vor fi ghidate de vinificatori iscusuţi, directori de companii, oameni de afaceri.”
Europa Liberă: Deci, veţi învăţa oamenii ce vin cu ce mâncăruri se serveşte?
Vitalie Pănuţă: „De exemplu, asta ar fi o temă. Altă temă ar fi cum se produce un vin bun, cum se poate identifica un vin bun, care sunt criteriile, indicatorii, vom avea un colţişor senzorial cu 54 de arome, deci am venit cu iniţiativă de a arăta oamenilor ce înseamnă o aromă, cum se deosebeşte o aromă de altă aromă, ceea ce e foarte important atunci când consumi un vin.
În zona meşteşugarilor avem o zonă creativă, o să arătăm, mai ales tineretului, cum se confecţionează un butoi, cum se confecţionează un paner, diferite obiecte de artă confecţionate din dopuri de plută. Mai avem şi zona creatorilor, acolo vom avea patru sticle gigante, care vor fi ornamentate de patru artişti notorii, artişti plastici din Republica Moldova.
O altă zonă, probabil cea mai importantă, e zona gustului, unde vor fi concentrate toate cele 45 de vinării care iau parte activă la acest eveniment, plus companiile de catering profesionist, care vor pregăti bucate alese pentru participanţii la eveniment.”
Europa Liberă: Dle Pănuţă, din cîte înţeleg, vă adresaţi şi turiştilor, dar şi persoanelor din afara ţării care se află în Republica Moldova în aceste zile nu neapărat cu ocazia sărbătorii Vinului. La o depărtare de 13 ani, puteţi să ne spuneţi în ce măsură Ziua Naţională a Vinului a reuşit să devină un eveniment de atracţie turistică?
Vitalie Pănuţă: „Noi suntem siguri că ar fi cel mai mare eveniment în sensul atragerii turiştilor străini în Republica Moldova. Anul acesta preconizăm să avem nu mai puţin de 40, poate chiar 50-60 de mii de vizitatori pe Piaţă. Dar am avut şi o campanie integrată de promovare, să ştiţi, am comunicat pe internet, mass-media, televizor şi în exterior. Toate Ambasadele Republicii Moldova au comunicat despre eveniment pe canalele lor de comunicare. ”
Europa Liberă: Dar care este dispoziţia producătorilor de vinuri, or în societatea s-a creat impresia că aceştia sunt mâhniţi din cauza restricţiilor cu care s-au confruntat în ultima perioadă?
Vitalie Pănuţă: „Într-adevăr, embargoul impus de ruşi sigur că are un impact negativ, dar să ştiţi că sunt şi lucruri pozitive, cât de straniu nu ar fi acest embargo, el ajută sectorul, în primul rând, să-şi diferenţieze pieţele. Asta ar fi o direcţie strategică care au înţeles-o toţi, de la mic la mare. Când spun de la mic la mare, mă refer de la micro companii, la companii mari, cunoscute.
Au înţeles toţi că indiferent că a fost embargo, că nu este embargo, e absolut periculos de a avea 80% din produs – comercializat pe o singură piaţă. Dacă până în 2008, optzeci la sută din vinuri mergeau în Rusia, acum această cifră a scăzut până la 24%.
Vinificatorii noştri acum exportă în 50 de ţări ale lumii. Au crescut volumele în Belarus, în Polonia etc. Deci, sigur că impactul negativ există, Rusia e o piaţă enormă şi noi vrem să comercializăm în Rusia şi este strict necesar, dar, sincer să vă spun, companiile care îşi fac tema pe acasă, au un produs de calitate la un volum constant, ei reuşesc să vândă.”
Europa Liberă: Până nu demult vinificatorii se plângeau ca nu pot valorifica pe deplin cota rezervată de UE. Este şi acum valorificarea acestei cote o problemă?
Vitalie Pănuţă: „Da, trebuie să spun că este o problemă, dar totul depinde de modelul de business. Deci, companiile care au înţeles încă de la primul embargo că trebuie să-şi schimbe modelul de business pe care l-au aplicat istoric pe piaţa rusă, au reuşit. Acum avem destul de multe exemple când companiile s-au restructurat, au înţeles că trebuie să-şi schimbe portofoliile de produse şi investesc împreună cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului în promovarea vinurilor peste hotare. În aceste cazuri se vinde, se vinde dacă ai grijă de raft.”
Europa Liberă: În ce măsură reuşesc producătorii autohtoni să-şi promoveze vinurile prin intermediul Zilei Naţionale a Vinului?
Vitalie Pănuţă: „Foarte sigur că sărbătoarea aceasta ar fi evenimentul şi oportunitatea principală pentru majoritatea producătorilor de a-şi promova vinurile pe piaţa internă, de a arăta ce au creat ei în ultimii ani. Cel mai bine lucrează acest model atunci când creezi o experienţă a consumatorului şi această experienţă se crează când degustă un vin de calitate, mai ales la pavilionul producătorului, care ştie foarte bine ce presupune vinul lui, cum l-a creat şi cum să-l promoveze.”
Europa Liberă: Eu am o curiozitate, există în Republica Moldova un tip de vin noi ceva diferit, care ne-ar aparţine doar nouă?
Vitalie Pănuţă: „Sigur că da, din an în an cresc volumele de vinuri, de exemplu, de fetească regală, rară neagră, fetească neagră. Sunt soiuri autohtone, deci, nu vorbim de soiuri europene, care au fost aduse din diferite ţări ale Europei, de exemplu, cabernet-sauvignon, sauvignon-blanc, sunt soiuri franceze. Există o cerere şi un interes chiar aş spune net superior la aceste soiuri şi atunci când prezentăm vinurile noastre peste hotare, sincer vă spun, au o atitudine foarte bună şi chiar sunt foarte întrebate. Anul trecut ştiu că nu mai mult de 10% din toate volumele de calitate produse, erau vinuri din soiurile noastre, autohtone. Anul acesta la sigur procentul va fi poate nu mult mai mare, dar sigur mai mare.”
Europa Liberă: Dle Pănuţă, dar cât de solidari sunt localnicii în a consuma vin autohton. De ce vă întreb? Pentru că îmi amintesc de o statisti că ce sugera o discrepanţă uriaşă între consumul de băuturi tari, vodka, de exemplu, şi vinuri?
Vitalie Pănuţă: „Dacă să facem o paralelă cu România, ţara noastră vecină, să ştiţi că în România se consumă, pe intern, până la 95 % din tot vinul tehnic produs în ţară. La noi, există diferite opinii, dar cifra sigur nu e mai mare de 10%, cineva zice cinci, cineva şapte. Bun, noi avem nişte studii de făcut, ca să avem şi noi nişte cifre concrete. Vedeţi, este o discrepanţa enormă?”
Europa Liberă: Dar cum se explică această cifră? E aşa pentru că oamenii au acasă vinuri în butoaie?
Vitalie Pănuţă: „Totul începe de la cultura de consum. Vinuri în butoaie au şi francezii, au şi românii, dar ceea ce încercăm noi să facem şi ce v-am spus anterior referitor la Ziua Vinului, încercăm să promovăm cultura consumului conştiincios a unui vin de calitate. Probabil este o rămăşiţă din timpurile sovietice, când se considera că vinurile tehnice, vinurile îmbuteliate, nu sunt foarte bune pentru sănătate, o chestie care nu e corectă, deci, noi încercăm să promovăm faptul că vinul tehnic este un vin de calitate, care are un impact mult mai mic asupra sănătăţii, decât vinul făcut acasă, în condiţii de casă, servit în subsol, cu cana mare.
Dacă ne întoarcem în România, acolo cultura consumului este mai avansată decât în Republica Moldova, deşi au şi ei probleme. Dacă ne referim la Franţa, Spania, Italia, problema asta chiar este soluţionată, de aceea am zis că un vin bun trebuie să fie servit cu o mâncare bună, vinul alb cu pasăre, vinul roşu cu porc. Vinul nu se bea în cantităţi mari, vinul se savurează. În astfel de cazuri vom fi siguri că vinurile noastre, prezente în reţelele comerciale, vor avansa în vânzări.”
