În cadrul APCE (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei) funcționează, până în luna ianuarie, o Sub-comisie ad-hoc pentru politica de vecinătate a Federației Ruse. Șeful acestei structuri este politicianul socialist austriac Stefan Schennach, nimeni altul decât autorul raportului care a propus în luna aprilie suspendarea dreptului de vot al delegației Ruse la APCE, pentru aportul Dumei de stat la fundamentarea legală a anexării Crimeii. Într-un interviu acordat, la Strasbourg, Iolandei Bădiliță, Schennach arată că principalele obiective ale Sub-Comisiei pentru politica de vecinătate a Federaței Ruse sunt reconstruirea raporturilor dintre Consiliul Europei și Rusia și identificarea unor soluții funcționale pentru conflictele înghețate.
Europa Liberă: Dle Schennach, sunteţi preşedintele unui sub-comitet din cadrul Adunării Parlamentare a Consilului Europei care se ocupă cu Politica de Vecinătate a Rusiei. De ce a simţit nevoie APCE să înfiinţeze o astfel de structură?
Stefan Schennach: „Ideea îmi aparţine. M-a stimulat situaţia în care ne-am aflat în luna aprilie, când am prezentat raportul despre acreditarea delegaţiei Federaţiei Ruse şi impunerea unor sancţiuni la adresa acesteia pentru ceea ce s-a întâmplat în Crimeea. Am propus înfiinţarea acestui sub-comitet, care să ne permită să discutăm deschis unii cu alţii. În timp am schimbat denumirea comitetului. În aprilie, ea era Sub-comisia Crimeea. În toamnă am schimbat denumirea, căci nu am vrut să ne împotmolim într-un drum fără ieşire. Am vrut să discutăm şi să vedem de ce este atât de dificilă relaţia dintre o fostă patrie comună şi noile state independente desprinse din aceasta.
Această sub-comisie se va întruni până în ianuarie 2015, când va trebui să întocmesc un nou raport despre sancţiuni. Până atunci am propus să punem în mişcare cea mai mare capacitate de construcţie (capacity building) pe care o are această organizaţie: în acest sub-comitet se reunesc raportorii pentru Ucraina, Rusia, Azerbaijan, Armenia, Moldova, Croaţia, plus doi reprezentanţi ai Federaţiei Ruse şi șefii grupurilor politice. Am ales ca loc de întâlnire Viena, pentru că ştiu că acolo dialogul politic este mai lesne, nu doar pentru că eu sunt vienez, dar şi pentru că Austria se află la mijlocul rutelor dintre est si vest, nord şi sud, iar diplomaţia este la ea acasă. Avem experienţă şi cred că nimeni nu poate nega asta.”
Europa Liberă: A contat și faptul că Austria nu este membru NATO?
Stefan Schennach: „Suntem o ţară neutră militar. E adevărat. La întrunirea de la Viena participarea a fost de 100%. Nici un comitet sau sub-comitet din cadrul APCE nu se poate mândri cu aşa o prezenţă.”
Europa Liberă: Aşadar aţi avut deja o întâlnire la Viena, pe 22 septembrie. Cum i-aţi convins pe dnii Puşkov și Sluţki (președintele, respectiv vicepreședintele delegației Federației Ruse la APCE) să vină la Viena, câtă vreme din aprilie încoace nici un deputat rus nu mai participă la activităţile Adunării Parlamentare?
Stefan Schennach: „Le-am explicat colegilor ruşi că dialogul este singura limbă de care dispune politica. Am practicat, dacă vreţi, un soi de diplomaţie pendulară, astfel că am discutat cu delegaţia rusă separat, iar asta a fost important. Au participat constructiv la această intâlnire.”
Europa Liberă: Constructiv. Ce înseamna exact asta? Cu ce rezultate?
Stefan Schennach: „Nu vi le pot spune. Vom organiza o nouă întrunire, și nu pot spune încă unde. În orice caz, până la mijlocul lunii ianuarie vor mai avea loc încă două reuniuni. Ce vă pot spune este că am stabilit cu partea rusă un program de 16 puncte. Despre cum ne vedem noi, Consiliul Europei şi Federaţia Rusă, ce s-a întâmplat în 2014, ce agresiuni şi ce violără ale legii au avut loc în anul 2014, pe ce baze reconstruim dialogul între membrii Consiliului Europei (COE). Să nu uităm ca Rusia este parte din Comitetul de miniştri al Consilului Europei, iar CEDO este deschisă şi pentru populaţia rusă.”
Europa Liberă: Cum ar arăta succesul acestui sub-comitet, în opinia Dvs.?
Stefan Schennach: „Dacă am reuşi să reconstruim raporturile dintre COE și Rusia şi dacă am putea mişca ceva în conflictele îngheţate, aș considera că am avut succes. Şanse mari sunt, eu stiu deja cele 16 puncte, se afla în geanta mea. Am informat Comitetul de Monitorizare și vom continua întâlnirile.”
Europa Liberă: Asta ar înseamna că aţi reuși acolo unde atâtea alte organizaţii au eşuat.
Stefan Schennach: „Ce nu funcţionează acum este dialogul într-o comunitate de valori. COE este singura organizaţie care nu are interese geo-strategice. Nu avem interese politice, nu avem interese militare sau economice. Avem doar valori. Doar Cnsiliul Europei are puterea morală să pună în mişcare lucrurile şi să impună valorile. Nu sunt un visător. Ştiu că unele conflicte sunt foarte îngheţate şi că altele sunt sângeroase, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în această vară. Dar, pe de altă parte, nu există nici un standard dublu în raport cu Rusia. COE nu are două platforme de monitorizare, una pentru Rusia, și o alta pentru restul membrilor. Nu ajută la nimic dacă unii boicotează organizaţia, iar ceilaţi vor să îi elimine pe primii din organizaţie. Trebuie să garantăm că niciodată de acum înainte un stat membru al COE nu va mai avea o abordare agresivă, teritoral şi miliatar, faţă de alt stat membru al acestei comunităţi. Acestea sunt condiţii fundamentale ale comunităţii noastre.”
Europa Liberă: Dle Schennach, dar Rusia nu consideră că a fost agresivă în Ucraina...
Stefan Schennach: „Partea rusă îşi recunoaşte şi unele greşeli. Noi trebuie să vedem cum impunem valorile noastre. Nici abordarea transatlantica, în care tot ce se întâmplă în estul Ucrainei este văzut ca fiind orchestrat de la Moscova, nu este cea mai potrivită. În Europa şi în comunitatea transatlantica nu poate fi pace fără Rusia. Că vrem sau nu, Rusia trebuie să fie cu noi şi așteptăm aceeaşi abordare şi din partea Rusiei.”
Europa Liberă: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!
Stefan Schennach: „Să sperăm că vom avea. Mulțumesc şi eu!”
