Armistițiul semnat la Minsk între președintele Petro Poroșenko și omologul său rus Vladimir Putin nu a dus deocamdată la încheierea cu adevărat a confruntărilor în estul Ucrainei. În schimb, poate fi considerat primul pas dintr-un scenariu pe care Rusia l-a mai pus o dată în scenă, în Republica Moldova, cu regiunea separatistă Transnistria. Această opinie îi aparține sociologului Dan Nicu și este consemnată în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul. La Minsk, Rusia n-ar fo făcut niciun compromis semnificativ cu Ucraina - ar fi însemnat să renunțe la această țară din sfera sa de influență. Cedările au aparținut Ucrainei. „Numărătoarea inversă a început, scrie comentatorul, punctul final ar putea fi transnistrizarea întregii Ucraine prin aşteptarea momentului potrivit pentru o schimbare de ordin politic, la Kiev”, una favorabilă Rusiei. Dan Nicu adaugă că, într-un asemenea caz, europenizarea Republicii Moldova ar deveni mult mai dificilă. Dar nu e vorba numai de Ucraina. „Ucraina democratică, spune el, este miza depăşirii post-sovietismului şi a intrării într-o zonă a negocierilor bilaterale oneste şi fără şantaje, între fostele state sovietice şi fosta lor metropolă – Federaţia Rusă”.
Cu două zile înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Adevărul reproduce un scurt fragment din interviul acordat de Monica Macovei la revista Dilema Veche: în calitate de președinte al României, europarlamentarul spune că s-ar ocupa în primul rând să asigure independența justiției, apoi ar dispune recuperarea a cel puțin 75% din banii furaţi de așa-numiții „băieţi deştepţi“ ai ultimilor 25 de ani și ar acorda maximă atenție creării de locuri de muncă. „Vă propun un preşedinte mai cinstit ca Iliescu, mai energic decât Constantinescu şi mai puţin agitat decât Băsescu”, își sintetizează candidata independentă oferta electorală.
Macovei a vorbit și pentru site-ul ziare.com. Întrebările puse de Ioana Ene-Dogioiu au avut parte de răspunsuri foarte tranșante: Macovei se consideră singurul candidat capabil să-l învingă pe social-democratul Victor Ponta, pentru că știe să vorbească și are un trecut nepătat. Axa programului său politic rămâne justiția. Se va lupta ca Direcția Națională Anticorupție să rămână independentă și nu se ferește să avertizeze: „Dacă nu voi fi eu președinte, s-a terminat cu tot ce vedem acum, cu recuperarea banilor furati de 25 de ani. Politicienii din toate partidele nu vor să fie cercetați și vor folosi instrumentul președinte, puterea lui de a accepta o numire sau o revocare a unui procuror șef”.
În România liberă, Gabriel Bejan scrie despre „norul toxic” sub care debutează această campanie electorală. Posturi de televiziune cu parti-pris politic vechi difuzează materiale agresiv denigratoare: împotriva unor lideri de opinie, ca Andrei Pleșu, sau împotriva unor candidați din opoziție, precum Monica Macovei sau Klaus Iohannis. „Publicul, care peste o lună trebuie să-şi aleagă preşedintele, este invitat să urască, să scuipe, să înjure sau să aplaude când politicianul favorit reuşeşte să-şi altoiască adversarul, cu mijloace interzise în ţările civilizate”, scrie Gabriel Bejan.
Este prima campanie prezidențială în care „armele murdare nu sunt la vedere”, constată și Andreea Pora în săptămânalul „22”. Ea crede că armele au fost deja ascuțite. Probă, campania de decredibilizare a presei și a serviciilor secrete, care a cunoscut un punct maxim prin cazul jurnalistului de televiziune Robert Turcescu. Recent, acesta s-a autodenunțat ca agent secret sub acoperire.
