„Cred că ar fi o imensă greșeală să îl susținem pe Putin în planurile sale de a închide societatea rusă” (Ivan Krastev/„22”)

<p class="p1">&nbsp;</p> <p class="p1">&nbsp;&nbsp; &nbsp;Într-un interviu acordat săptămânalului <b>22</b>, expertul bulgar în <span class="s1">ș</span>tiin<span class="s1">ț</span>e politice Ivan Krastev î<span class="s1">ș</span>i spune părerea în legătură cu motiva<span class="s1">ț</span>iile deciziilor din ultimele luni ale liderului rus Vladimir Putin.&nbsp;</p> <p class="p1">&nbsp;&nbsp; &nbsp;În opinia lui Krastev, Putin nu este în<span class="s1">ț</span>eles în paradigma corectă: <span class="s1">ș</span>i anume, ca lider al unui stat foarte diferit de democra<span class="s1">ț</span>iile occidentale, chiar <span class="s1">ș</span>i de cele est-europene. Politica actuală a regimului Putin n-ar trebui atribuită apetitului expansionist al Rusiei, ci oarecum dimpotrivă, doctrinei izola<span class="s1">ț</span>ioniste al liderului ei. Ivan Krastev îi argumentează jurnalistului Octavian Manea reamintind evenimente care au precedat cu mult anexarea peninsulei Crimeea <span class="s1">ș</span>i conflictul din estul ucrainean. Totul se leagă, crede domnia sa, de momentul încheierii războiului rece.&nbsp;</p> <p class="p1">&nbsp;&nbsp; &nbsp;Valul în care s-au prăbu<span class="s1">ș</span>it regimurile comuniste ar fi lăsat Moscovei iluzia că da, comunismul dispare, dar nu e&nbsp; obligatoriu să dispară <span class="s1">ș</span>i Uniunea Sovietică. Ea s-ar putea reforma, poate colabora cu Occidentul, arată Krastev. <span class="s1">Ș</span>i recunoa<span class="s1">ș</span>te că Occidentul a încercat o asemenea colaborare. Momentul bombardării Belgradului de către Alian<span class="s1">ț</span>a Nord-Atlantică, în războiul care a dezmembrat violent vechea Iugoslavie, le-ar fi <span class="s1">ș</span>ubrezit însă ru<span class="s1">ș</span>ilor încrederea în parteneriatul cu Occidentul.&nbsp;</p> <p class="p1">&nbsp;&nbsp; &nbsp;Iar radicalizarea lui Putin s-ar fi produs în timpul protestelor din 2012 din Rusia <span class="s1">ș</span>i mai ales după ce Ucraina s-a întors să &rdquo;mu<span class="s1">ș</span>te mâna care a hrănit-o&rdquo;, virând spre Occident. Putin identifică acum <i>clar</i> Occidentul cu un puternic pericol de &rdquo;contaminare&rdquo; cu virusul democratic, descentralizant, globalizant. Elitele ruse<span class="s1">ș</span>ti sunt deja contaminate: î<span class="s1">ș</span>i <span class="s1">ț</span>in banii în bănci occidentale, î<span class="s1">ș</span>i trimit acolo copiii la studii etc. De unde <span class="s1">ș</span>i măsurile luate împotriva elitelor, oligarhi sau oameni de cultură, a ong-urilor, a presei străine.&nbsp;</p> <p class="p1">&nbsp;&nbsp; &nbsp;Deci Putin face tot ce face ca să izoleze Rusia, consideră expertul bulgar invitat de revista <b>22</b>. &rdquo;Cred că ar fi o imensă gre<span class="s1">ș</span>eală să îl sus<span class="s1">ț</span>inem pe Putin în planurile sale de a închide societatea rusă&rdquo;, spune el, constatând, de exemplu, că după aplicarea sanc<span class="s1">ț</span>iunilor, numărul turi<span class="s1">ș</span>tilor ru<span class="s1">ș</span>i în Occident a scăzut cu 30%. Ce ar fi de făcut? Să se ini<span class="s1">ț</span>ieze negocieri între Uniunea Europeană <span class="s1">ș</span>i cea Eurasiatică, pentru că ultima este, în fond, tot o structură centrată economic. Oricum, spune Krastev, Europa are mai mult dialog cu Kazahstanul sau cu Belarusul decât&nbsp; cu Moscova.&nbsp; &nbsp;</p> <p class="p2">&nbsp;&nbsp; &nbsp;Tot în revista <b>22</b>, un articol al lui Alexandru Lăzescu relativizează gravitatea unei teme acute: autonomia <span class="s1">Ț</span>inutului Secuiesc, lansată odată cu proiectul de lege în acest sens prezentat parlamentului de la Bucure<span class="s1">ș</span>ti de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Lăzescu observă că <span class="s1">ș</span>i premierul Victor Ponta, <span class="s1">ș</span>i pre<span class="s1">ș</span>edintele Traian Băsescu, ba chiar <span class="s1">ș</span>i unii candida<span class="s1">ț</span>i la pre<span class="s1">ș</span>edin<span class="s1">ț</span>ie, precum Elena Udrea de la Partidul Mi<span class="s1">ș</span>carea Populară, au comentat prudent, nu foarte critic legea cu pricina. Explica<span class="s1">ț</span>ia analistului este că legea nu nu poate fi nici adoptată, nici aplicată fără o modificare a Constitu<span class="s1">ț</span>iei, ceea ce nu pare posibil în următorii ani, dat fiind raportul de for<span class="s1">ț</span>e de pe scena politică. De aceea, mul<span class="s1">ț</span>i politicieni, arată Lăzescu,&nbsp; văd în propunerea liderului UDMR Kelemen Hunor mai mult un antidot, nea<span class="s1">ș</span>teptat, la radicalismul ireductibil al regimului lui Viktor Orban din Ungaria.&nbsp;</p>