„Luxul cu chirie” este titlul articolului de fond din „Ziarul Naţional”. Mariana Raţă scrie că pentru a nu bate la ochi cu averile luxoase pe care le dețin, mai mulți demnitarii sau funcţionarii de stat găsesc diverse şiretlicuri pentru a-şi pune la adăpost legal casele și mașinile ce le depășesc veniturile. „În declarațiile de avere, aceștia notează că automobilele al căror preț urcă până la jumătate de milion de lei le-au fost transmise în folosință gratuită de alte persoane, la fel ca și casele somptuoase în care trăiesc de zeci de ani. Chiria, moștenirile și donațiile au devenit astăzi „scut” împotriva Comisiei Naționale de Integritate”, notează autoarea aducând mai multe exemple. Solicitată de publicaţie, Lilia Carasciuc, director Transparency International Moldova, a observat că în Republica Moldova lipsește un mecanism de identificare și sancționare a acestor cazuri.
Vasile Gârneţ scrie în editorialul său din „Ziarul Naţional” că în apropiata campanie electorală va fi o luptă acerbă între componentele coaliției de la putere și pe eșichierul de dreapta în general, unde o serie de outsideri, crede autorul vor căuta să rupă puncte de la cei care au guvernat din 2009 încoace. Miza care se întrevede în spatele harțului politic moldovenesc este confruntarea Est-Vest. De asemenea, mai scrie Vasile Gârneţ, o revenire a forțelor proruse ar însemna blocarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, justificarea scepticilor de la Bruxelles care vor spune: „Moldova? Mai bine nu”, se mai arată în editorial.
Svetlana Corobceanu observă în „Jurnal de Chişinău” că participarea miniştrilor nedegrevaţi din funcţie la acţiuni electorale contravine legii privind conflictul de interese. Autoarea aduce exemplul mai multor partide politice care s-au antrenat în activităţi cu caracter electoral, deşi oficial încă nu a fost dat startul campaniei electorale. „PLDM a organizat duminică un miting de amploare cu genericul „PLDM pentru Europa”, utilizând material informativ cu slogane și logouri electorale. Partidul Democrat din Moldova s-a lansat într-un turneu electoral prin Republica Moldova cu antrenarea deputaţilor şi miniştrilor din acest partid, în timpul orelor de muncă, deşi aceştia n-au fost degrevaţi din funcţie”, notează autoarea. În articol este citat şi comentatorul politic Anatol Ţăranu care crede că miniştrii ce se implică în astfel de activiăţi dau dovadă astfel că nu îşi îndeplines cum trebuie munca.
Ion Preaşca scrie pentru portalul MoldStreet că intenţia Băncii de Economii de a cumpăra Unibank „atrage o atenţie mai deosebită la situaţia financiară şi activele deţinute de această instituţie”. După ce a consultat rapoartele anuale ale instituţiei, jurnalistul a constatat că Unibank este în prezent acţionară la Moldova-Agroindbank. „Pachetul de 38.834 de acţiuni a fost cumpărat de Unibank în anul 2013 la un preţ de 1.030 de lei pentru o acţiune, exact în perioada când Moldova Agroindbank a fost obiectul unui atac, în urma căruia s-a schimbat structura de acţionariat, managementul şi Consiliul de Administraţie”, mai scrie Ion Preaşca. Solicitat de autor, Stanislav Madan, şeful Departamentului Studii şi Cercetari la Business Intelligent Service, a declarat că „deţinerea de către o bancă a unei cote-părţi, fie ea chiar şi nesemnificativă, în capitalul alte bănci concurente, nu se poate încadra într-o logică economică sănătoasă”.
Încheiem revista presei cu interviul oferit de Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția jurnaliştilor de la ziarul „Timpul”. Oficialul afirmă că sistemul judiciar trebuie îmbunătăţit, pentru a avea decizii imparţiale și corecte nu doar pentru cetăţeni, dar şi pentru companiile străine, care vin să investească în Moldova. „Nu vreau să vă descurajez, răspunde oficialul, dar aveţi multe probleme în ţară. Prima este instabilitatea politică şi a democraţiei. Şi aici mă refer la ultimul impas - alegerile prezidenţiale - care au fost responsabile de trei ani pierduţi în defavoarea ţării și a societăţii. Gianni Buquicchio aminteşte că organizaţia pe care o conduce a recomandat de multe ori autorităţilor moldoveneşti să revizuiască Constituţia, cel puţin în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui. „Era nevoie doar de dorință…”, a declarat preşedintele Comisiei de la Veneţia, precizând că , între altele, „colaborarea cu Moldova a fost întotdeauna dificilă”.
