Asistentul adjunct al secretarului american de stat, Eric Rubin, bun cunoscător al spațiului post-sovietic și-a încheiat astăzi o vizită la Chișinău unde a participat la o primă reuniune a Dialogului strategic Statele Unite-Moldova. Acest cadru numit „dialog strategic” se referă mai ales la întărirea relației în domeniul de securitate și a fost lansat în luna martie, în timpul vizitei premierului moldovean Iurie Leancă în Statele Unite. Zilele acestea, la Chișinău, oficialul american a spus că Statele Unite vor sprijini consolidarea statului de drept, promovarea reformelor, dezvoltarea economică și asigurarea stabilităţii şi securităţii Moldovei. Într-un interviu cu Liliana Barbăroșie, Eric Rubin a declarat însă că este prematur să se discute despre un statut de aliat non NATO al Statelor Unite care ar fi pregătit pentru Moldova. (Interviul a fost realizat prin traducerea simultană oferită de Ambasada SUA la Chişinău)
Europa Liberă: Dumneavoastră, în cadrul Departamentului de Stat american aţi coordonat la un moment dat relaţia dintre Statele Unite ale Americii şi Moldova. Era exact atunci când Moldova îşi obținuse independenţa, acum sunteţi aici pentru a stabili un dialog strategic între Statele Unite şi Republica Moldova. Aş vrea să le explicăm ascultătorilor ce înseamnă acest dialog strategic, cu ce va deveni mai apropiată Republica Moldova de Statele Unite ale Americii în urma acestui dialog, ce state mai au un asemenea dialog cu Statele Unite ale Americii?
Eric Rubin: „Este o plăcere să fiu aici deoarece sunt aici la Chişinău într-o zi minunată şi nu este prima mea vizită aici. Cred că este cea mai frumoasă perioadă de timp şi cred că acest lucru este unul simbolic, dacă vorbim despre relaţia dintre Moldova şi Statele Unite, relaţie bilaterală în care mergem. E adevărat că am văzut relaţia noastră crescând de la bun început, am fost responsabil până la destrămarea Uniunii Sovietice de stabilirea relaţiilor cu statele non ruseşti, aşa erau numite ele pe atunci de către noi. Era o plăcere pentru mine să stabilesc aceste relaţii diplomatice, chiar de la bun început. După aceea au fost 20 de ani lungi, cu foarte multe progrese, dar şi anumite momente dificile pentru ţara dumneavoastră. Sunt acum aici într-un moment foarte optimist în relaţia noastră bilaterală, odată cu acest dialog în contextul progreselor rapide înregistrate de Republica Moldova în vederea implementării Acordului de Asociere şi Acordului de Comerţ liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană, un proiect pe care şi noi îl susţinem foarte mult. Odată ce Moldova începe să vadă această viziune de integrare în Uniunea Europeană şi în Comunitatea Transatlantică, acest lucru este un progres, comparativ cu viziunea iniţială, din primele zile de independenţă.”
Europa Liberă: Eu personal am auzit despre acest dialog strategic care stă să înceapă de la premierul Iurie Leancă. Se întorcea dintr-o vizită din Statele Unite ale Americii, avusese o întâlnire cu preşedintele american Barack Obama şi ne spunea atunci că există această perspectivă. Cu ce se va deosebi această relaţie, iată de până acum şi de acum încolo?
Eric Rubin: „Cred că în cazul relaţiilor bilaterale, precum cele dintre Republica Moldova şi Statele Unite, noi stabilim dialoguri de felul acesta atunci când avem o relaţie foarte activă, când avem deja ceva structurat, asta şi este ideea. Acum, când avem deja acest dialog lansat la nivel foarte înalt în martie anul trecut, acum cred că avem o situaţie în care relaţia este complexă şi este în creştere. Sunt foarte multe domenii unde avem speranţa că vom extinde colaborarea noastră şi de aceea era nevoie să o punem într-un cadru. Noi sperăm că în acest mod vom putea promova acest progres rapid în domeniile de interes comun pentru noi.”
Europa Liberă: La un moment dat mediile de la Chişinău au relatat pe larg despre un statut de aliat non NATO al Statelor Unite ale Americii. E adevărat, e vorba doar de un proiect care a fost introdus în Congresul Statelor Unite ale Americii, dar aş vrea să profit de prezenţa dumneavoastră aici şi să vă întreb: este acesta un punct final, ar putea Republica Moldova deveni aliat non NATO al Statelor Unite ale Americii şi ce ar însemna asta?
Eric Rubin: „În primul rând vreau să spun că din momentul în care am stabilit aceste relaţii diplomatice cu Republica Moldova, noi ne-am consolidat relaţiile noastre în toate domeniile, inclusiv Parteneriatul pentru pace din NATO, care a fost modalitatea primară în care noi am lucrat împreună cu Republica Moldova şi pe toate aspectele ce ţin de securitate. Acum, am mers mai departe şi am dezvoltat un set de colaborări bilaterale, instruiri, misiuni de menţinere a păcii şi desigur că avem consultări foarte active cu guvernul dumneavoastră în privinţa situaţiei din regiune şi problemele care există în lume. Este ceva ce va continua şi mai departe, asambleea generală a Naţiunilor Unite care se va deschide în luna aceasta la New York, unde va participa şi ministerul dumneavoastră de externe, deci fundamentul este acolo. Lucrul pe care trebuie să îl facem de azi încolo este cel între două guverne, de a decide de fapt. Guvernul dumneavoastră va dori să ştie care este opinia publică şi viceversa. E adevărat că au fost mai multe rezoluţii pe acest subiect care au fost introduse în Congresul Statelor Unite . Noi acum examinăm totul foarte activ, dar eu aş spune că este prematur să discutăm aceste detalii concrete sau proiectul dat.”
Europa Liberă: Vorbeaţi despre securitate şi tocmai vroiam să vă întreb: săptămâna trecută s-a ţinut summit-ul NATO din Marea Britanie şi trebuie să recunoaştem că au existat anumite dezamăgiri legate de această reuniune. Nu putem să le negăm pentru că le-am văzut cu toţii în presă. Vorbind despre securitate, vreau să vă întreb cât de serioase pot fi propunerile despre care se discută acum, că ar fi necesare noi soluţii pentru securitate. De exemplu, se discută despre un NATO 2 construit special pentru aceste ţări de la graniţa estică a Europei, care acum, cu criza din Ucraina s-au dovedit a fi în totală insecuritate. Din câte înţelegem noi, ar trebui noi soluţii de securitate, de exemplu nişte tratate prin care Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie s-ar putea angaja într-o acţiune prin care să garanteze securitatea acestor state de la graniţa estică, non NATO?
Eric Rubin: „În primul rând trebuie să spunem că există foarte multe succese majore înregistrate la acest summit şi cred că aş putea să vă contrazic că nu a fost de succes. Noi considerăm că a fost de succes din mai multe puncte de vedere. În primul rând prin aceea că am arătat că noi, în calitate de alianţă, ne confruntăm cu provocări noi, într-un mod foarte determinant. Şi accentul în acest summit a fost anume pe aceste provocări şi cred că alianţa a vorbit cu o voce unică, clară. Mesajul cel mai important care a fost spus a fost că NATO este real, NATO are o semnificaţie şi NATO va face tot ceea ce spune că va face. Şi un motiv cheie pentru NATO a fost anume apărarea comună a aliaţilor sau membrilor NATO. Este o declaraţie foarte clară că membrii alianţei se vor apăra unul pe altul şi asta este cel mai important lucru a acestui eveniment, deşi NATO este o organizaţie foarte complexă şi diversificată, nu doar un tratat de securitate. Mai este o parte importantă care merge mai departe de declaraţia că vom apăra toţi membrii alianţei. Este faptul că NATO este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în ţările vecine cu membrii NATO din această regiune. Şi la summit s-a vorbit foarte clar că ceea ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie, membrii alianţei spunând foarte clar că această tragedie nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Este dureros să vezi ce se întâmplă în regiunea Donbass şi alianţa a vorbit foarte clar despre necesitatea aducerii la un sfârşit foarte rapid, nu doar a ostilităţii, dar la fel şi de a aduce control asupra hotarului dintre Rusia şi Ucraina, de a înlătura toate forţele militare străine şi toate forţele care au fost aprovizionate de către guverne străine. Şi alianţa a avut o poziţie foarte clară aici şi la fel am avut un reangajament de a devota resurse suficiente din partea mai multor guverne, că vor solicita parlamentelor lor să majoreze cheltuielile pentru apărare. Este o majorare foarte mică, dar totodată este o tendinţă de creştere a bugetelor care în trecut au fost în scădere, atunci când ştim că există mai multe pericole şi provocări pentru securitate.”
Europa Liberă: Vorbind despre Ucraina, este acest armistiţiu un început de reglementare, din perspectiva Statelor Unite ale Americii sau e devreme să vorbim încă despre asta?
Eric Rubin: „Eu pot să vă spun ce dorim noi şi ce doreşte şi guvernul dumneavoastră la fel. Noi vrem ca acest conflict să ia sfârşit cât mai urgent. Ceea ce dorim noi este ca suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei să fie respectată, ca forţele militare străine să plece de pe teritoriul ucrainesc, să înceteze susţinerea separatiştilor din Ucraina şi să se ocupe imediat de criza umanitară, deoarece oamenii suferă acolo. Noi toţi am hotărât să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina, nu doar să revină din punct de vedere economic şi fizic, dar la fel să poată relua procesul de integrare europeană, ce ţine de implementarea Acordului de Asociere şi de crearea acestor relaţii cu noi, vecinii săi. Asta este mai urgent decât a fost vreodată. Despre această încetare a focului, totuşi există anumite încălcări, dar totodată au fost sute de prizonieri care au fost eliberaţi din ambele părţi. Noi am spus foarte clar că ceea ce se întâmplă acum în Crimeea este foarte îngrijorător şi din punct de vedere al drepturilor omului. În acelaşi timp, noi recunoaştem că Ucraina are nevoie foarte rapid să înceteze această vărsare de sânge şi să înceapă activitatea de reconciliere care este atât de necesară. Majoritatea vastă a Ucrainei au spus foarte clar în ce direcţie doresc să se mişte ţara lor şi preşedintele Poroşenco a primit un mandat majoritar.”
Europa Liberă: Există diferite previziuni că Moldova ar putea fi următoarea. Vreau să vă întreb direct, ce credeţi despre asta?
Eric Rubin: „Noi vrem să vedem că acele trei ţări care au semnat Acordul de Asociere, ca fiind insule paşnice, că se integrează treptat în Uniunea Europeană şi că obţin toate beneficiile din această integrare, unele au început deja să le primească. Este vorba despre asistenţă pentru infrastructură, călătorii fără vize, susţinere pentru agricultură şi încă multe altele care vor urma. Să se dezvolte o cultură politică diversă şi activă unde fiecare să-şi poată exprima opinia liber şi alegătorii să decidă care este viitorul ţării. Asta este viziunea pe care ştiu că foarte mulţi moldoveni o împărtăşesc. Ştiind că aveţi probleme, noi suntem realişti. Aveţi un conflict care nu a fost soluţionat timp de 20 de ani, dar din fericire acest conflict a fost unul paşnic până la urmă. Cred că trebuie să facem tot ce este posibil ca prin intermediul negocierilor 5+2, prin intermediul eforturilor bilaterale, să încercă să avansăm spre finalizarea acestei dispute, spre reunificare şi într-un mod în care să se respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova. Noi credem că acest lucru este posibil.”
Europa Liberă: Sunteţi reprezentantul Statelor Unite în această formulă de negocieri, în acest moment, cum vedeţi dumneavoastră coordonatele acestei reglementări, care ar fi problemele şi cum le surmontăm?
Eric Rubin: „Foaia de parcurs include toate aspectele care trebuie să fie abordate, inclusiv aspectele umanitare, care sunt foarte urgente. De exemplu, faptul că copiii să poată merge la şcoală în şcolile cu predare în grafie latină. Noi am spus foarte clar că acest proces a fost stabilit având obiectivul de soluţionare a acestui conflict în mod reciproc acceptabil, care să respecte integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova, recunoscând drepturile şi aspiraţiile tuturor oamenilor implicaţi. Trebuie să lucrăm în această direcţie şi noi considerăm că soluţionarea finală a acestor întrebări trebuie să fie parte a procesului şi a discuţiilor. Este foarte important să ne întâlnim în mod regulat. Este important ca Rusia să susţină acest proces, ea este parte a acestui proces, precum şi Ucraina. Cred că Rusia şi Ucraina au un rol unic în acest sens. Suntem realişti,ştim că este complicat, dar totodată viziunea este stabilită foarte clar în toate acordurile pe care le-am făcut de al bun început. Cred că noi acum trebuie să ne ajutăm unul pe altul şi acesta este rolul Statelor Unite şi al Uniunii Europene în acest proces.”
Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb despre corupţie şi justiţie, domnule Rubin. Toţi demnitarii americani, care ne-au vizitat în ultima vreme au vorbit moldovenilor despre nevoia combaterii corupţiei. Din ce înţeleg eu, din perspectiva Statelor Unite este şi asta o problemă care ameninţă în primul rând securitatea statelor. A fost foarte clar acest mesaj transmis de domnul Joe Biden, când a vizitat Bucureştiul. Percepţia noastră, a jurnaliştilor este că de multe ori aici lupta cu corupţia se mimează. Întrebarea mea pentru dumneavoastră ar fi dacă eventual aveţi aceeaşi percepţie pe alocuri şi cât timp vor mai putea autorităţile de la Chişinău mima acest proces?
Eric Rubin: „Corupţie este în orice ţară, corupţie este şi la mine în ţară şi nici o ţară nu poate fi pură din punct de vedere al corupţiei, nu acesta este obiectivul. Obiectivul este de a avea instituţii solide, puternice care ocazional vor face greşeli, vor avea probleme, dar să existe în acelaşi timp o funcţionare normală, care să nu fie coruptă, să avem instituţii care să beneficieze de încrederea poporului. Acest lucru afectează oamenii care nu au încredere în aceste instituţii, dar la fel corupţia afectează întrebări cheie precum ar fi creşterea economică şi locurile de muncă. Dacă investiturii nu au încredere că investiţia lor va fi protejată şi că profitul lor legitim le va fi returnat, atunci ei nu vor investi şi nu vor crea locuri de muncă. Sunt de acord cu cei care spun că tragedia Ucrainei a avut loc parţial din cauza corupţiei teribile care exista în ţară în toţi anii de la independenţă, dar cel mai mult în ultimii patru ani, când a ieşit de sub control şi nu doar a destabilizat ţara, dar cetăţenii şi-au pierdut încrederea. Eu cred că ceea ce am văzut în Ucraina, când oamenii s-au răsculat şi au zis că numai vor să trăiască în acest mod, este ceva foarte puternic şi cred că este un mesaj pentru întreaga lume din partea ucrainenilor. Până la urmă este ţara lor şi ei trebuie să soluţioneze problemele acestea, dar noi avem responsabilitatea să îi ajutăm, şi noi ne asumăm această responsabilitate, nu doar pentru Ucraina, dar desigur că şi aici, în Moldova, unde guvernul s-a exprimat foarte clar că are o atitudine foarte serioasă faţă de lupta cu corupţia. Noi acum am numit un coordonator pe termen lung din partea Europei pe probleme de corupţie , care va vizita Republica Moldova foarte curând şi va vorbi despre dezvoltarea programelor şi reformelor pe care le avem împreună cu guvernul şi UE.
