Parlamentul federal comemorează astăzi cea de-a 75-a aniversare a declanşării celui de-al II-lea Război Mondial, pe data de 1 septembrie 1939. Victima agresiunii Germaniei naziste fusese Polonia. Într-o alocuţiune isterică, Hitler a încercat să convingă populaţia că Germania ar fi fost nevoită să dea o replică la provocările militare ale Poloniei, ascunzînd intenţiile reale ale războiului ideologic şi de cucerire pregătit de regimul naţional-socialist:
„Războiul fulger”, precum a fost numit ulterior de către propaganda nazistă, a vizat instaurarea unei noi ordini europene, sub conducerea celui de-al III-lea Reich şi anihilarea popoarelor considerate „inferioare” „rasei superioare ariene” (nordic-germanice).
La comemorarea care a avut loc pe data de 1 septembrie la Gdansk, în Polonia, a participat şi preşedintele federal Joachim Gauck care a rostit cu acest prilej o cuvîntare din care n-au lipsit trimiterile la actualitatea imediată. Mai exact: la situaţia dramatică din Ucraina. Gauck a vorbit despre „adaptarea politicii, economiei şi apărării la noile împrejurări”, atacînd direct politica Moscovei:
„După căderea zidului din Berlin, Uniunea Europeană, Nato şi grupul mare al ţărilor industrializate au întreţinut relaţii speciale cu Rusia. Acest parteneriat a fost, practic, anulat de către Rusia. Da, asta-i realitatea. Pe continentul nostru, stabilitatea şi pacea sunt din nou ameninţate”.
Invitatul de onoare al Bundestag-ului va fi astăzi preşedintele polonez, Bronisław Komorowski. El va susţine o cuvîntare din care, cu siguranţă, nu vor lipsi nici trimiterile la relaţiile bilaterale şi nici cele la rănile trecutului care, în deceniile postbelice, au otrăvit bunavecinătate polono-germană.
Într-un interviu de întîmpinare a comemorării ultimului război mondial, cancelara Angela Merkel s-a referit pe larg la acest eveniment, declarînd:
„Prin naţional-socialism, Germania a adus mari nenorociri asupra lumii; milioane de oameni au murit, în special dacă ne gîndim la lagărele de concentrare şi la exterminarea evreilor.”
În acest context, Merkel a spus că guvernul federal va continua să combată energic toate manifestările de xenofobie şi anti-semitism, de ură contra unor minorităţi. În Germania antisemitismul nu poate fi tolerat sub nicio formă. Ea personal, împreună cu toţi membrii guvernului şi politicienii cu responsabilităţi, se vor implica în combaterea acestui fenomen condamnabil.
Şefa creştin-democraţilor a subliniat apoi şi responsabilitatea şi obligaţia istorică specială care revine Germaniei în acest context, şi anume susţinerea păcii, democraţiei şi toleranţei oriunde în lume. Merkel s-a pronunţat în finalul interviului pentru o tratare obiectivă a temelor legate de nazism şi holocaust în cursurile şcolare. În acelaşi timp, ea a subliniat importanţa vizitelor elevilor în memorialele ridicate în locurile unde au existat lagăre de concentrare. Aceste vizite, a spus ea, întreţin memoria vie.
