Linkuri accesibilitate

Gvozden Flego: „Nu poți transmite programe pe teritoriul unui stat dacă nu ai acordul acelui stat”


Iolanda Bădiliță în dialog cu vicepreședintele APCE.

Săptămâna trecută, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatović, a criticat modificările propuse la legea privind combaterea extremismului în Moldova pentru că ar putea amenința libertatea de exprimare pe Internet. Modificările ar acorda Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova puterea de a ordona furnizorilor de servicii Internet blocarea temporară a accesului la materiale on-line cu caracter extremist. Pe fundalul crizei acute din estul Ucrainei, mai multe ţări din vecinătatea Ucrainei, nu numai Republica Moldova au luat măsuri pentru a combate extremismul şi propaganda rusă (considerată o ameninţare la stabilitatea naţională). Corespondenta Europei Libere Iolanda Bădiliţă a stat de vorbă cu Gvozden Flego, vicepresedinte al APCE, seful delegatiei Croatiei la APCE si membru al Subcomisiei pentru media si tehnologia informatiei din cadrul APCE.

Europa Liberă: Dle Flego, mai multe foste republici sovietice au interzis difuzarea unor posturi rusești pe teritoriul lor. Încalcă o astfel de măsură standardele internaționale, inclusiv cele ale Consiliului Europei, în materie de libertatea presei și libertatea de informare a cetățenilor?

Gvozden Flego: „Pe de o parte, noi stimulăm cooperarea transfrontalieră în domeniul media, însă doar dacă părțile fac aceasta de comun acord. Dacă acest acord nu există, atunci avem de-a face cu o agresiune electronică- din partea statului sau companiei de media din statul respectiv care emite pe teritoriul și fără acordul statului de recepție. Consiliul Europei este împotriva unei astfel de situații.”

Europa Liberă: Ce spun standardele internaționale despre comportamentul presei pentru o situație ca aceasta, de război, cum este în Ucraina, în care presa poate destabiliza, prin manipulare, o țară? Pot fi aceste standarde interpretabile, pot fi ele adaptate la o astfel de situație extraordinară?

Gvozden Flego: „Da, regulile trebuie interpretate pentru că avem de-a face cu o agresiune. Este o continuare a războiului la nivel electronic. O mare parte a conținutului posturilor de televiziune constituie propaganda prin care se inoculează ideea că Rusia nu are nici o implicare în războiul din Ucraina. Această manieră de a face presă este impotriva standardelor internationale, a regulamentelor Consiliului Europei și împotriva independeței statului respectiv (Ucraina, în cazul de față). Pentru că atunci când noi susținem cooperarea transfrontalieră, avem în vedere o cooperare între cele două state, nu o agresiune a unui stat, cel care produce programele, împotriva celeilalte părți, împotriva statului unde se difuzează programele.”

Europa Liberă: Am să vă intreb cât se poate de direct: este legitim pentru o țară să întrerupă, să interzică chiar difuzarea unor programe media care fac propagandă, dacă această propagandă conduce către destabilizarea țării?

Gvozden Flego: „ Absolut! Este, mai ales într-o astfel de situație, de război în care mor atâția oameni! Avem aici două aspecte ilegale. Pe de o parte, canalele rusești transmit programele cu o putere de emisie foarte mare, fapt care face ca aceste programe să poată fi recepționate în Ucraina. Or acest lucru este ilegal. Nu poți transmite programe pe teritoriul unui stat, dacă nu ai acordul acelui stat. Acesta este primul aspect ilegal pe care aș dori să îl menționez. Al doilea aspect ilegal este conținutul acestor programe. Aceste programe de propagandă nu fac altceva decât să răspândească minciuni.”

Europa Liberă: În Moldova există o dezbatere pe marginea unei legislații anti-extremiste, care a fost deja aprobată de parlament în prima lectură la mijlocul lunii iulie. Ea prevede printre altele că SIS va avea dreptul să rețină oameni, iar procedura legală de interceptare a convorbirilor telefonice sau de blocare a unor pagini de internet se va simplifica. Cum comentați acest plan legislativ ?

Gvozden Flego: „Încercăm să punem cap la cap o serie de standarde pentru internet, care, pe de o parte, să protejeze viața privată a publicului, iar pe de alta, siguranța și libertatea celor care scriu pe internet. Nu e ușor. În legătură cu legislația moldovenească trebuie văzut cum este definit „conținutul extremist”, ce anume ar trebui interzis la publicare. Vom vedea ce va decide parlamentul moldovean si apoi vom comunica poziția noastră.”

XS
SM
MD
LG