Linkuri accesibilitate

NATO a vrut, dar n-a putut să pună punctul pe „i” (Valentin Naumescu/Contributors)


De ruși trebuie să ne apărăm mai întâi în interiorul țării (Cristian Câmpeanu/România liberă).

„Republica Moldova este, indubitabil, următorul stat pe lista de destabilizare şi destructurare gândită de Moscova, <atacul> urmând a fi dat prin intermediul regiunilor separatiste Transnistria şi Găgăuzia, atunci când Chişinăul va încerca să facă paşi decisivi spre Uniunea Europeană şi/sau NATO”, scrie Valentin Naumescu pe site-ul Contributors. Analistul face și câteva considerații la cald asupra summit-ului NATO din Țara Galilor. ”NATO a vrut, dar n-a putut să pună punctul pe i”. Cu alte cuvinte se declară dezamăgit, sub rezerva -pusă în articol - că ar putea exista anexe secrete ale deciziilor comunicate public. ”Îmi rezerv dreptul de a rămâne un tradiţionalist al echilibrului de putere, scrie Naumescu. Nu poţi descuraja Rusia de aici, de peste gard, cu apelul la trupe îndepărtate, care vin (dacă mai vin?!) de la mii de kilometri, în nu ştiu câte zile”. Crimeea a fost totuși anexată ”cu tancurile și cu omuleții verzi”. Autorul acestui articol încheie reluând o propunere a sa mai veche: un NATO II, construit explicit pentru frontiera răsăriteană a Europei şi pentru contextul actual. Adică un tratat şi un angajament al Statelor Unite (+ Marea Britanie, Canada) că garantează militar, prin trupe permanente, independenţa şi suveranitatea teritorială a statelor de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Comentatorul „României libere”, Cristian Câmpeanu, este mai îngrijorat de precara apărare internă a României față de o potențială agresiune a Rusiei. Desigur, și forța de reacție rapidă a NATO, și bazele, și exercițiile militare, și rotația navelor la Marea Neagră sunt absolut binevenite, dar nu trebuie pierdută din vedere vulnerabilitatea pe care o au la o adică toate statele în chiar politicienii lor. ”Problema este că, într-un moment în care Occidentul este pe cale să declare Rusia o amenințare și un adversar, avem la București o Putere care, dacă nu este explicit pro-rusă, nici nu privește Rusia cu adversitate și suspiciune și nu este dispusă deloc să facă necesara curățenie”. Este vorba despre eradicarea corupției și atitudinea actualei puteri de la București față de această temă. ”Putin a încurajat corupția în Ucraina până când Ucraina a devenit un stat eșuat, numai bun de rupt”, scrie Câmpeanu, care dezvoltă și în legătură cu alte potențiale vulnerabilități ale României. Chiar dacă are șansa unor servicii secrete reformate, spre deosebire de alte țări foste comuniste, nu trebuie neglijat evantaiul larg de mijloace prin care își duc astăzi rușii bătălia de recucerire a sferei de influență de altădată: au o mult mai mare diversitate de abordări, de la țară la țară. Dacă în România se poate presupune că infiltrarea agenților ruși ar fi mai dificilă decât altundeva, nu le-a fost deloc greu să trimită un ”agent” deloc secret, Alexandr Dughin, inventatorul ideologiei eurasianiste. După descinderea lui la București pe o filieră dubioasă, scrie jurnalistul, au apărut brusc partide pro-maghiare, asociații cu profil naționalist-ortodox, grupări cu convingeri izolaționise. Sunt mișcări care ”pot fi activate ca agenți de influență pentru a destabiliza situația politică din țară, mai ales în condițiile sentimentelor anti-sistem ale unei bune părți a electoratului”, spune Cristian Câmpeanu în editorialul intitulat ”De ruși trebuie să ne apărăm mai întâi în interiorul țării”, publicat de „România liberă”.

XS
SM
MD
LG