August 1949 nu va rămâne în istorie ca o „lună a lui cuptor” oarecare, ci ca cea în care s-a reunit pentru prima dată Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
100 de deputați (între care doar o femeie!) din 12 țări europene se deplasau atunci la Strasbourg pentru a pune pe picioare o instituție care avea să patenteze în Europa diplomația parlamentară, altfel spus, un organism care să nu mai permită declanșarea unui război vreodată.
În cei 65 de ani de istorie, instituția reprezentând astăzi interesele a 47 de state pan-europene, a traversat mai multe crize, reușind cu greu să se țină de promisiunea făcută la inființărea sa, aceea de a îngropa pentru totdeauna securea războiului și de a menține pacea între statele sale membre.
„Nu prea avem multe de sărbătorit în acest moment ” admite șefa institutiei, liberala luxemburgheză Anne Brasseur. În mai puțin de un an de la preluarea mandatului său Brasseur a fost pusă în situația de a negocia de zeci de ori cu două state membre ale APCE aflate în conflict deschis: Ucraina și Rusia. S-a deplasat de mai multe ori la Kiev și Moscova, si a susținut fără echivoc sancționarea delegaților ruși pentru aportul lor în anexarea Crimeii de către Rusia, o mișcare care a șocat Adunarea Parlamentară și a schimbat fundamental poziția Rusiei in APCE.
Însă nu doar criza ucrainiană provoacă institutia să identifice noi soluții, ci creșterea alarmantă a populismului și xenofobiei in cele 47 de state membre.
La adunarea constituanta din august 1949 s-au strâns la Strasbourg cam 100 de deputați din 12 țări. Membrii fondatori credeau atunci că un cadru de cooperare democratică ar putea ajuta la vindecarea rănilor de după razboi ale Europei.
Și multă vreme așa a fost: sub umbrela Consiliului Europei și a APCE țări care în ultimii 500 de ani au fost inamice au cooperat cu succes în ultimii 65 de ani.
Astăzi Adunarea Parlamentara reunește 318 deputați și senatori din 47 de state membre și produce piese legislative (rapoarte, recomandari, rezolutii etc) care influențează viețile a 820 de milioane de cetățeni.
Însă naționalismul în creștere, euro-scepticismul alarmant ca și suspendarea dreptului de vot al delegatiei Rusiei ca urmare a anexarii Crimeii provoacă îngrijorări cu privire la viitorul Adunării Parlamentare.
„Mi-e teamă că am cam uitat lecțiile învățate de la predecesorii noștri,” spune președinta APCE, Anne Brasseur. Populismul și mișcarea de extremă dreapta distrug ce au construit părinții noștri.”
Cât priveste prioritătile APCE pentru anii ce vin:
„Lupta împotriva corupției”, spune Brasseur fără să stea pe ganduri. „Fără democrație nimic nu funcționează, iar democrația este vorbă goală dacă drepturile omului nu sunt protejate. Iar unul dintre aceste drepturi fundamentale este ca în relațiile nostre cu instituțiile pe care noi le plătim din taxe, coruptia să nu iși găsească loc.”
