Relatarea corespondenților Europei Libere Dzenana Halimovic și Milos Teodorovic este prezentată în rezumat de Alexandru Eftode.
Cetățeanul bosniac Emrah Fojnica în vârstă de 23 de ani s-a aruncat în aer într-un atac sinucigaș în Irak, pe 8 august. Lua parte la operațiunile militanților Statului Islamic din Irak și Levant, ISIL.
Câteva zile mai târziu, o operațiune împotriva extremiștilor islamiști avea loc în Kosovo, unde 40 dintre ei au ajuns în arestul poliției sub acuzația că ar fi luptat alături de militanții din Irak și Siria.
Iar autoritățile din Serbia estimează că zeci de sârbi luptă în Ucraina.
„E greu de spus cât sunt de numeroși în acest moment, dar nu sunt puțini”, declară deputatul social-democrat sârb Milorad Mijatovic. ”Cu siguranță, este vorba de zeci de oameni care pleacă în aceste zone de război”.
Deputații sârbi se gândesc să adopte o lege care să facă mercenariatul delict penal, așa cum a procedat deja Bosnia și cum este pe cale să procedeze Kosovo. Însă există îndoieli că o asemenea lege va curma fenomenul.
Steven Vukojevic reprezintă mișcarea Chetnik care recrutează voluntari sârbi să lupte de partea separatiștilor pro-ruși în Ucraina.
„Mișcarea Chetnik are oameni în Rusia, care locuiesc și muncesc acolo. Pot merge foarte ușor în Ucraina din Rusia. Nu-i nevoie să trimitem oameni direct din Serbia”.
Premierul sârb, Aleksandar Vucic a declarat că „zeci de oameni din Serbia luptă de partea rusă în Ucraina, iar alte zeci luptă de partea Ucrainei în Ucraina”. În "99 la sută din cazuri”, a spus Vucic, sârbii sunt mercenari care luptă pentru bani.
În luna aprilie, Centrul Internațional pentru Studierea Radicalismului care își are sediul la Londra a estimat că aproximativ 6 la sută din combatanții străini din Irak și Siria provin din țările balcanice. Kosovo crede că aproximativ 200 de kosovari au plecat să lupte în Orientul Mijlociu, iar 16 și-au pierdut viața acolo.
Bosniacii plecați să lupte în Siria și Irak provin dintr-o comunitate de musulmani vahabiști din satul nordic Gornja Maoca, care au avut legături cu terorismul în trecut.
Mehmed Bradaric este deputat bosniac care a avut de a face cu extremismul islamic pe când era primar în orașul nordic Maglaj. Vahabiștii preluaseră controlul într-o localitate învecinată.
„Cât s-au aflat acolo, au introdus propriile lor legi. Era greu să trăim la Maglaj pe atunci. Ne-au fost luate toate evenimentele obișnuite, ca sărbătorirea Anului Nou. Oamenii ori nu sărbătoreau deloc, ori sărbătoreau cu frică”.
Emrah Fojnica, bosniacul care s-a aruncat în aer în Irak luna trecută era cunoscut autorităților. Fusese judecat pentru furnizarea uneia din armele cu care militantul Mevlid Jasarevic a tras asupra ambasadei americane la Sarajevo în octombrie 2011. Ambii sunt originari din comunitatea vahabiștilor din Donja Maoca. Fojnica a fost achitat, promițând să nu mai revină în țara sa de baștină. S-a sinucis, în schimb, în Irak.
Analiștii cred că resorturile principale în spatele acestui „turism al războiului” nu sunt neapărat de ordin religios. Vlado Azinovic este profesor de științe politice la Sarajevo:
„Ne aflăm în situația paradoxală în care pentru un tânăr de 19-20 de ani este mai rentabil să se ducă la război într-o țară îndepărtată pe care nici n-o poate arăta pe hartă, decât să rămână în Bosnia și să-și caute rostul aici”.
Vojislav Curcic, psihiatru la Belgrad este de acord.
„Când o societate este în criză, iar a noastră este, ai un teren fertil pentru extremism. Sunt mulți nemulțumiți care cred că o să le fie mai bine dacă îmbrățișează opiniile și acțiunile extremiste. Toată atmosferă socială încurajează dezvoltarea extremismului”.
Deutsche Welle a reușit recent să-l intervieveze pe liderul unui grup de mercenari ai Mișcării sârbe Chetnik care luptă în Ucraina. Bratislav Zivkovic a spus că, după părerea sa, luptele se vor încheia degrabă și că își face deja planuri să revină acasă.
La Belgrad, pe unii această perspectivă îi îngrijorează.
„Când o să revină mercenarii, o să ne trezim că se formează un grup de oameni care reprezintă un pericol real, nu numai pentru Serbia, ci pentru regiunea întreagă”, spune analistul militar sârb Bojan Dimitrijevic.
