Guvernul a stabilit să plătească peste 140 de milioane de lei compensaţii pentru producătorii agricoli care suferă de pe urma embargoului rusesc împotriva importurilor agroalimentare din Moldova. Producătorii urmează să primească pentru un kilogram de prune compensație de 1 leu și 20 de bani, pentru mere - 1 leu și 50 de bani, iar pentru legume - 80 de bani la kilogram. Nu s-a decis încă marja compensaţiilor pentru struguri.
În afară de compensaţii, guvernul a mai decis să nu-i sancţioneze pe fermierii care nu vor reuşi să-şi plătească în termen impozitele. Pentru aceasta cabinetul de miniştri a operat modificări la codul fiscal, deplasând cu câteva luni termenul limită pentru plata contribuţiilor după care intervin, conform legii, măsurile de executare silită. Alte acţiuni, sonorizate ieri de premierul Leancă, cum ar fi bunăoară ieftinirea procedurilor de certificare a calităţii, sau tot ce e legat de relaţiile complicate ale fermierilor cu sectorul bancar, toate sunt deocamdată în proces de pregătire.
În general, relaţia cu creditorii ar fi şi domeniul în care agricultorii întâmpină acum cele mai mari dificultăţi, cel puţin din spusele lor. Nu este vorba doar despre bănci şi împrumuturile care s-au luat până acum şi, probabil, nu vor putea fi rambursate la timp, ci şi furnizorii de motorină, seminţe sau îngrăşăminte, care la fel au creditat agricultorii până la viitoarea marfă. În ce ţine de creditele bancare, Banca Naţională ar trebui să pregătească şi să pună în scurt timp pe masa guvernului anumite modificări legale care ar permite băncilor comerciale să restructureze creditele acordate fermierilor, poate chiar să diminueze dobânzile. Oricum, flexibilitatea băncilor în raport cu clienţii este un subiect care depinde de fiecare structură financiară în parte, aşa că, din ce spun agricultorii, ei se îndoiesc că un regulament cu reguli mai puţin dure al Băncii Naţionale s-ar putea solda cu rezultate concrete. Mai mult, agricultorii spun că nesiguranţa provocată de embargoul rusesc a şi determinat o parte din bănci să înăsprească condiţiile de creditare. Fermierii propun o altă ieşire din această situaţie. Ei spun că dacă Camera de Comerț și Industrie a Moldovei ar decide să le ofere aşa-zisele certificate de forţă majoră, iar embargoul rus este, la părerea lor, o circumstanţă suficientă pentru punerea în acţiune a acestui mecanism, ar putea negocia de pe poziţii mai solide cu creditorii, iar în caz că aceştia nu le-ar oferi sprijin, ar putea obţine reeşalonări pe cale judiciară.
Nu este nici o claritate cu sursele din care se vor lua banii. Guvernul estimează că va compensa 16 mii de tone de prune, 56 de mere şi 50 de legume. E vorba doar de fructele care vor fi livrate fabricilor de conserve şi sucuri, nu şi de cele vândute proaspete la tarabă. Pentru întreaga cantitate ar fi nevoie de 143 de milioane de lei. Dacă va decide să plătească compensaţii şi pentru strugurii recoltaţi la toamnă, vor mai fi necesare 150 de milioane. Un total de aproape 300 de milioane. Întrebat pe ce fonduri mizează executivul, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a lăsat de înţeles că miza ar fi ajutoarele din exterior pe care Chişinăul ar fi obţinut promisiuni clare că le va primi.
